-
Ciceu-Giurgești, Bistrița-Năsăud | 28–30 august 2026
Într-o Românie în care multe comunități rurale pierd populație, școli și forță de muncă, în timp ce investițiile în infrastructură și accesarea fondurilor europene transformă treptat condițiile de viață, Strategic Dialogue for Global Affairs Initiative (SDGAi) propune o întrebare care depășește granițele unei comune: ce face, de fapt, un sat rezilient și cât poate rezista o comunitate atunci când presiunile demografice, economice, climatice și sociale se suprapun?
Răspunsurile vor fi căutate în perioada 28–30 august 2026, la Ciceu-Giurgești, județul Bistrița-Năsăud, unde SDGAi organizează prima ediție a Forumului Anual SDGAi privind Reziliența Rurală.
Deschiderea oficială va avea loc vineri, 28 august, de la ora 17:00, la Căminul Cultural din Ciceu-Giurgești, în prezența unor reprezentanți ai administrației publice, mediului academic și societății civile, între care Dr. Bogdan-Gruia Ivan, fost ministru al Energiei și actual deputat, Prof. univ. dr. Sorin Cheval, Dr. med. vet. Vasile Iuga, primarul comunei Ciceu-Giurgești, reprezentanți ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), precum și primari și reprezentanți ai administrației publice locale din opt comune din județul Bistrița-Năsăud.
SDGAi va fi reprezentat la nivel instituțional de Dr. Ecaterina-Elena Mațoi, Președinte și Fondatoare a SDGAi, alături de membri ai echipei organizației, care vor participa la lucrările și dialogurile desfășurate pe parcursul Forumului. Vor participa, de asemenea, reprezentanți ai Middle East Political and Economic Institute (MEPEI), între care președintele institutului, Dr. Flavius Caba-Maria, și vicepreședintele Monica Surugiu.
Forumului îi conferă o dimensiune aparte Compendiul de studii de caz „O perspectivă asupra satului românesc și a transformărilor mediului rural contemporan”, care reunește 15 studii de caz din România și opt perspective comparative din Europa Centrală și de Est, Asia de Sud și Orientul Mijlociu. Lucrarea nu idealizează satul și nici nu îl tratează ca pe un spațiu condamnat la dispariție. Ea documentează simultan vulnerabilitățile și capacitatea de adaptare a comunităților.
Analiza arată că infrastructura este necesară, dar nu suficientă: Ciceu-Giurgești și alte comunități beneficiază de investiții în apă, drumuri, educație și facilități comunitare, însă populația continuă să scadă. În cazul Ciceu-Giurgești, populația comunei a coborât de la 1.505 locuitori în 2011 la 1.335 în 2021, desi investițiile realizate după 2008 au îmbunătățit semnificativ infrastructura locală.
Această contradicție este una dintre concluziile centrale ale Forumului: un drum mai bun nu este suficient dacă nu există locuri de muncă, școli, servicii publice și motive pentru ca oamenii să rămână sau să se întoarcă.
Sâmbătă, 29 august, programul științific va reuni peste 20 de prezentări, în trei paneluri în limba română și două în limba engleză. Temele variază de la depopulare, infrastructură și transformări postcomuniste la patrimoniu, turism, schimbări climatice, guvernanță, vulnerabilități sociale și transformarea satelor în contexte precum Bulgaria, Bangladesh și Siria.
Pentru SDGAi, reziliența rurală nu înseamnă conservarea satului într-o formă blocată în trecut, ci capacitatea unei comunități de a se adapta fără să-și piardă identitatea, coeziunea și capacitatea de a decide asupra propriului viitor. Compendiul arată că această reziliență este un proces activ, construit prin adaptare, inițiativă locală și cooperare instituțională.
Prin organizarea Forumului la Ciceu-Giurgești, SDGAi își propune să readucă satul românesc în centrul atenției și să îl privească așa cum este în realitate: un spațiu viu, aflat într-o continuă transformare, care se confruntă cu probleme și vulnerabilități, dar care păstrează resurse, identitate și o importantă capacitate de adaptare. Înțelegerea acestor realități este esențială pentru a putea vorbi despre viitorul satului românesc și, în același timp, despre viitorul României.
| Știri BVB