În perioada 28–30 august 2026, în județul Bistrița-Năsăud, în localitățile Ciceu-Giurgești și Cristeștii Ciceului, a avut loc prima ediție a Forumului Anual SDGAi privind Reziliența Rurală – „Satul românesc în dinamica globală: între presiunile contemporane și păstrarea identității locale”, un eveniment dedicat înțelegerii transformărilor prin care trec comunitățile rurale din România și din alte regiuni ale lumii.
Organizat de Strategic Dialogue for Global Affairs Initiative (SDGAi), Forumul a reunit reprezentanți ai administrației publice locale, cercetători, experți, profesori, reprezentanți ai unor instituții publice, tineri cercetători și membri ai societății civile, într-un dialog care a pus în aceeași conversație experiența comunităților, cercetarea și perspectiva de politică publică.
Evenimentul a avut ca partener oficial Primăria Comunei Ciceu-Giurgești, ca partener media Financial Intelligence, iar Enterit, marca Flaely Grup SRL, a fost sponsorul oficial al acestei ediții.
-
28 august – Ciceu-Giurgești: „Securitatea începe acasă”
Prima zi a Forumului a debutat vineri, 28 august, la Căminul Cultural din Ciceu-Giurgești, prin sesiunea oficială de deschidere.
La eveniment au participat Paul Pop, consilier în cadrul Camerei Deputaților, Dr. Vasile Iuga, primarul comunei Ciceu-Giurgești, Daniel Bugnar, primarul comunei Negrilești, Preot Dr. Dan-Constantin Iftimi, paroh al Parohiei „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, reprezentanți ai APIA Beclean și ai Poliției Rurale Petru Rareș, reprezentanții sponsorului Flaely Grup SRL, precum și experți, mentori și membri ai SDGAi.
În discursul de deschidere, Dr. Ecaterina Matoi, președintele și fondatorul SDGAi, a subliniat că abordarea mediului rural nu reprezintă o abatere de la preocupările organizației pentru securitate, politici publice și afaceri internaționale. Dimpotrivă, aceasta pornește de la o întrebare fundamentală: „Cât de rezilient este un stat dacă propriile sale comunități nu sunt reziliente?”
Discuțiile din prima zi au adus în prim-plan nevoia de coeziune, potențialul turistic al regiunii, importanța parteneriatului public-privat și problema persistentă a locurilor de muncă. Au fost discutate, de asemenea, educația pentru schimbările climatice, necesitatea utilizării datelor disponibile pentru fundamentarea politicilor publice, efectele migrației forței de muncă și limitele pe care investițiile în infrastructură le au atunci când nu sunt însoțite de oportunități economice.
Primarul comunei Ciceu-Giurgești a evidențiat rolul identității și al oamenilor în păstrarea unei comunități, dar și faptul că investițiile în infrastructură, deși esențiale, nu sunt suficiente pentru a opri migrația. La rândul său, reprezentantul Bisericii a subliniat rolul familiei, școlii și bisericii în menținerea coeziunii comunitare și nevoia unui nou pact între generații.
Ziua s-a încheiat cu acordarea unei plachete primarului Vasile Iuga și cu o cină tradițională, într-un cadru care a continuat firesc dialogul dintre invitați și comunitatea locală.
-
29 august – Cristeștii Ciceului: cercetarea întâlnește realitatea rurală
Sâmbătă, 29 august, Forumul s-a mutat la Pensiunea Lorin din Cristeștii Ciceului, unde a avut loc sesiunea științifică.
Cele trei sesiuni în limba română și cele două sesiuni în limba engleză au adus în discuție o paletă largă de teme: depopularea și îmbătrânirea populației, transformarea infrastructurii educaționale, dezvoltarea periurbană, migrația, patrimoniul rural, schimbările climatice, turismul și noile vulnerabilități sociale.
Prezentările au arătat că problemele satului românesc nu sunt izolate. Ele se regăsesc, sub forme diferite, în comunități din Bulgaria, Bangladesh și alte regiuni ale lumii. Cercetarea comparativă prezentată de Dr. Dimitar Keranov a analizat relația dintre depopulare și vulnerabilitatea politică în comunitățile rurale bulgare, în timp ce Dr. Nashid Jahan a discutat transformarea mediului rural din Bangladesh prin prisma migrației, tehnologiei și schimbărilor climatice. Alte contribuții au analizat turismul gestionat de comunitate în Chittagong Hill Tracts, comercializarea autenticității în Viscri, traiectoriile dezvoltării rurale din România, Bulgaria, Polonia și Germania de Est și dimensiunile lingvistice și sociale ale rezilienței rurale în Siria.
În centrul dezbaterilor s-a aflat Compendiul Forumului, care reunește 15 studii de caz din România și 8 perspective comparative internaționale. Cercetările arată că nu există o singură experiență rurală și nici o soluție universală. Unele comunități, precum Moisei, Breb sau Ieud, reușesc să mențină forme de stabilitate prin identitate culturală, instituții comunitare și oportunități economice, în timp ce alte localități se confruntă cu depopulare structurală și pierderea serviciilor.
Cazul Ciceu-Giurgești este, la rândul său, relevant: în pofida investițiilor importante în apă, drumuri, școală, canalizare, centru comunitar și servicii publice, populația comunei a scăzut de la 1.505 locuitori în 2011 la 1.335 în 2021. Studiul demonstrează astfel că infrastructura este necesară, dar nu suficientă: oamenii au nevoie și de locuri de muncă, educație, servicii și perspective pentru a rămâne.
Dezbaterile au abordat inclusiv vulnerabilități emergente, precum consumul și traficul de droguri în anumite comunități rurale, subliniindu-se că prevenția nu poate reveni exclusiv structurilor de ordine publică, ci trebuie să implice școala, familia, serviciile sociale, comunitatea și organizațiile neguvernamentale.
Ziua s-a încheiat într-o notă diferită, printr-un concurs de talente, care a apropiat tinerii participanți de experți și mentori. Doină, dansuri populare și povești despre tradițiile locale au transformat cercetarea despre rural într-o experiență directă, intergenerațională și culturală.
-
30 august – De la cercetare la responsabilitate comună
Duminică, 30 august, prima ediție a Forumului s-a încheiat printr-un moment de reflecție asupra concluziilor celor trei zile și asupra direcțiilor care pot transforma cercetarea în acțiune.
Compendiul rezultat în urma proiectului nu se limitează la documentarea unor probleme. Concluziile și recomandările sale sunt adresate autorităților locale, autorităților centrale și organizațiilor europene și internaționale.
Printre direcțiile identificate se numără menținerea continuității educaționale în mediul rural și consolidarea școlilor ca centre comunitare, sprijinirea tinerilor și a antreprenoriatului rural, dezvoltarea unor strategii care să transforme migrația într-o relație cu diaspora și să creeze condiții pentru revenire, precum și îmbunătățirea accesului la servicii publice.
La nivel național, cercetarea recomandă ca dezvoltarea rurală să devină o prioritate strategică, simplificarea accesului comunităților la fonduri europene, investiții în cercetare și monitorizarea tendințelor demografice și recunoașterea mediului rural ca activ strategic pentru securitatea alimentară, sustenabilitatea mediului, diversitatea culturală și identitatea națională.
La nivel european și internațional, recomandările includ dezvoltarea unui cadru european pentru reziliență rurală, investiții în adaptarea climatică, consolidarea legăturilor rural-urban, susținerea dezvoltării conduse de comunități, schimbul internațional de bune practici, agricultura durabilă și implicarea și retenția tinerilor.
- Un prim pas, nu un punct final
Prima ediție a Forumului Anual SDGAi privind Reziliența Rurală a arătat că satul românesc nu poate fi privit nici ca un spațiu idealizat al tradiției, nici exclusiv prin prisma problemelor sale.
Este un spațiu în transformare, cu vulnerabilități, dar și cu resurse; cu dificultăți reale, dar și cu comunități capabile să se adapteze, să inoveze și să își păstreze identitatea. Cercetările prezentate în cadrul Forumului arată că reziliența nu înseamnă absența vulnerabilității, ci capacitatea de a continua să funcționezi, să te adaptezi și să găsești soluții în condiții de presiune.
Pentru SDGAi, Forumul de la Ciceu-Giurgești și Cristeștii Ciceului reprezintă un prim pas într-un demers mai amplu, care își propune să construiască, pe termen lung, un spațiu de dialog între oamenii din mediul rural și cei din mediul urban, autorități locale și centrale, cercetători, mediul privat, societatea civilă și parteneri europeni și internaționali.
Obiectivul nu este să găsim o soluție unică pentru satul românesc, ci să construim împreună condițiile în care fiecare comunitate să își poată identifica propriile soluții realiste și sustenabile.
Pentru că, așa cum a fost subliniat în cadrul Forumului, „reziliența națională se construiește local”.
Iar viitorul mediului rural nu este doar o problemă a satului. Este o responsabilitate comună.
Partener oficial: Primăria Comunei Ciceu-Giurgești
Partener media: Financial Intelligence
Sponsor oficial: Enterit – marca Flaely Grup SRL
| Știri BVB