Gazele naturale produse în România, inclusiv cele care vor fi extrase din perimetrul Neptun Deep, ar trebui utilizate cu prioritate pentru reindustrializarea țării, apoi pentru producția de energie electrică și, în al treilea rând, pentru asigurarea securității energetice regionale, consideră Sebastian Burduja, consilier onorific al premierului României și fost ministru al Energiei. În cadrul Forumului Gazelor Naturale, organizat de Financial Intelligence, acesta a susținut că Romgaz are potențialul de a deveni un actor care să tempereze creșterile de prețuri pe piața gazelor naturale, după modelul Hidroelectrica pe piața energiei electrice.
„Gazul românesc ar trebui să aibă trei drumuri, în următoarea ordine: industria, producția de energie electrică și apoi securitatea regională”, a declarat Sebastian Burduja.
Fostul ministru a subliniat că valorificarea gazelor naturale în industria românească reprezintă una dintre cele mai importante oportunități economice ale țării, în contextul în care România dispune deja de resurse proprii și urmează să beneficieze de producția suplimentară din Marea Neagră.
-
„Romgaz poate juca rolul pe care Hidroelectrica l-a îndeplinit pe piața energiei electrice”
Sebastian Burduja consideră că România se află într-o poziție mai favorabilă decât multe alte state europene în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu gaze naturale, datorită producției interne.
„România astăzi este într-o situație mult mai bună decât alte state europene, pentru că are gaz propriu. Se vehiculează tot felul de cifre, dar îmi amintesc că, spre finalul mandatului meu, dacă ne uitam la volumul de gaz consumat versus produs, eram pe la 99%. Sigur că erau perioade în care importam mai mult, din motive pe care le cunoașteți, dar, per total, la nivel anual, practic reușeam să ne acoperim consumul”, a afirmat fostul ministru.
El a precizat că această situație nu izolează România de fluctuațiile internaționale ale prețurilor, dar îi oferă premise mai bune pentru încheierea unor contracte pe termen lung și pentru temperarea costurilor.
În opinia sa, Romgaz ar putea avea un rol mult mai important pe piața gazelor naturale, inclusiv prin dezvoltarea activității de furnizare.
„Avem o companie bine gestionată, din punctul meu de vedere, Romgaz, care, dincolo de Neptun Deep, dincolo de preluarea Azomureș, are premisele de a deveni furnizor și de a juca rolul pe care Hidroelectrica l-a îndeplinit, în mare măsură cu succes, pe piața de energie electrică: acela de market maker sau de a tempera creșterea prețurilor atunci când această creștere nu depinde strict de România”, a declarat Sebastian Burduja.
-
Burduja: Gazele din Neptun Deep trebuie să contribuie la reducerea deficitului comercial
Fostul ministru a susținut că România ar trebui să dezvolte o strategie de reindustrializare bazată pe utilizarea resurselor energetice interne, cu accent pe sectoarele cu valoare adăugată ridicată.
Acesta a invocat evoluția deficitului comercial și a arătat că deprecierea leului nu s-a tradus automat într-o îmbunătățire a balanței comerciale.
„Avem o agravare a deficitului comercial, în timp ce leul s-a devalorizat în ultima perioadă. Un leu mai slab, în mod normal, ar fi trebuit să încurajeze exporturile”, a afirmat Sebastian Burduja.
Potrivit acestuia, produsele petrochimice au o contribuție importantă la deficitul comercial al României.
„Știm că, în deficitul comercial, cel puțin pe ultimele date pe care mi le amintesc, zona de produse petrochimice era pe la 38–40% din deficitul comercial”, a declarat fostul ministru.
În acest context, Burduja consideră că gazele naturale din Marea Neagră ar trebui să reprezinte baza dezvoltării unor noi capacități industriale.
„De ce să nu avem o strategie prin care, având în vedere resursele pe care România le are și le va avea la dispoziție, statutul de producător numărul unu al Uniunii Europene de gaze, pe care îl avem deja și pe care ni-l vom consolida de anul viitor, să vedem în ce alte sectoare economice putem să integrăm aceste resurse, astfel încât să fim competitivi?”, a întrebat acesta.
Fostul ministru a susținut necesitatea valorificării potențialului companiilor cu capital majoritar de stat și al celorlalți producători de energie și gaze naturale, astfel încât aceștia să poată contribui la dezvoltarea industriei și la creșterea competitivității economiei românești.
-
„Preluarea Azomureș ar trebui replicată și în alte zone ale industriei”
Sebastian Burduja a prezentat proiectul de preluare a combinatului Azomureș de către Romgaz drept un exemplu al modului în care gazele naturale ar putea fi valorificate în economia românească.
„Preluarea Azomureș, un proiect pe care l-am inițiat în mandatul meu și la care țin foarte mult, ar trebui replicată și în alte zone ale industriei”, a declarat fostul ministru.
Acesta a afirmat că, potrivit informațiilor sale, activitatea combinatului a fost reluată.
„Așa cum Romgaz a reușit să preia Azomureș și să restarteze acest combinat, înțeleg că oamenii au revenit deja din nou la treabă, așa putem să ne gândim și la alte exemple din acest sector”, a spus Burduja.
-
Mintia, Iernut și Turceni, importante pentru valorificarea gazelor în producția de electricitate
A doua prioritate pentru utilizarea gazelor naturale românești ar trebui să fie, în opinia fostului ministru, producția de energie electrică.
Sebastian Burduja a menționat proiectele de la Mintia și Iernut, precum și viitoarele grupuri pe gaze de la Turceni și alte capacități aflate în dezvoltare.
„Industrie, energie electrică. Spuneați Mintia, Iernut. Doamne-ajută! Nu mai dau termene pentru operaţionalizare. Mi-am învățat lecția din mandatul meu. Dar, sigur, și Turceni, și alte grupuri pe gaz în construcție, mai mici”, a declarat fostul ministru.
Acesta a evitat să avanseze noi termene pentru finalizarea proiectelor, făcând referire la experiența acumulată în perioada în care a condus Ministerul Energiei.
* „Nu ne deranjează să înlocuim dependența altora de Rusia cu o dependență de gazul din România”
În ceea ce privește rolul regional al României, Sebastian Burduja a afirmat că exporturile de gaze naturale pot contribui la securitatea energetică a statelor vecine, dar ar trebui să reprezinte a treia prioritate, după industrie și producția internă de energie electrică.
„Abia în al treilea rând, securitatea regională, unde România poate să contribuie, nu este nicio problemă”, a declarat acesta.
Fostul ministru a amintit și o discuție avută cu omologul său ungar, Péter Szijjártó.
„Așa cum spuneam cândva omologului meu și prietenului meu Péter Szijjártó, nu ne deranjează să înlocuim dependența altora față de Rusia cu o dependență față de gazul din România”, a afirmat Burduja.
-
România are nevoie de contracte pe termen lung pentru a limita efectele crizelor internaționale
Sebastian Burduja a subliniat că România nu poate fi privită ca o piață izolată, deoarece face parte din sistemul energetic european și depinde de interconexiunile cu statele vecine.
„România este prinsă într-un sistem de dependență de interconexiuni. Nu este o piață izolată și, de cele mai multe ori, acesta este un lucru bun, pentru că diversificarea rutelor și a surselor înseamnă, de fapt, securitate energetică”, a explicat acesta.
Fostul ministru a făcut referire la criza din Golf și la obiectivul european de eliminare a importurilor de gaze rusești, avertizând că gazele naturale lichefiate provenite din Rusia continuă să ajungă pe piața europeană.
În opinia sa, producția internă și dezvoltarea proiectului Neptun Deep ar putea oferi României premisele încheierii unor contracte pe termen mai lung, la prețuri mai stabile.
„Avem premise de a avea contracte pe termen mai lung, deci prețuri temperate”, a concluzionat Sebastian Burduja.
| Știri BVB