Update articol:
EXCLUSIV

Sorin Boza: “Vrem să facem investiţii la Complexul Energetic Oltenia prin Fondul de Inovare şi Fondul de Modernizare”

Sursa foto: Facebook Sursa foto: Facebook

• „Realizarea mixului energetic într-o companie în care să intre atât CEO, dar şi alţi producători ar asigura viabilitatea finanţării CEO, ar scădea preţul energiei electrice şi ar asigura pe termen lung securitatea energetică a României”
• ”Până în anul 2030, producţia de cărbune va fi la acelaşi nivel cu cea de anul acesta”
• ”Nu se pune problema insolvenţei CEO”
• „Suntem pregătiţi pentru iarnă, CEO depăşeşte stocul de 1,1 milion de tone de cărbune”
Interviu cu Sorin Boza, preşedintele directoratului Complexului Energetic Oltenia (CEO)

Reporter: Care este Strategia Complexului Energetic Oltenia pentru următorii 12 ani (2018-2030)?
Sorin Boza: Conducerea Complexului Energetic Oltenia a prezentat, săptămâna trecută, în faţa celor două acţionari – Ministerul Energiei şi Fondul Proprietatea – Strategia de Dezvoltare a Complexului Energetic Oltenia pentru următorii 13 ani (2018-2030). Alături de ministrul Energiei Anton Anton, au fost prezenți toți secretarii de stat din Ministerul Energiei, precum și reprezentanții Fondului Proprietatea.
Consider că o astfel de strategie era absolut necesară din două mari considerente. Primul este evoluţia cadrului legislativ şi de politici la nivel european şi naţional către o economie cu emisii reduse de CO2 şi cerinţele suplimentare privind protecţia mediului înconjurător, care au impact semnificativ în activitatea Complexului Energetic Oltenia pe termen scurt şi mediu. Al doilea considerent este lipsa unei strategii pe termen mediu la nivelul Complexului Energetic Oltenia, aprobată de acţionari.
Făcând parte din echipa care a lucrat la Proiectul Strategiei Energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, noi, cei din conducerea Complexului Energetic Oltenia, având inputurile de acolo, ne-am dat seama că trebuie să ne facem şi noi propria strategie. Am lucrat şase luni la acest document.
Am avut la bază Strategia de creare a Uniunii Energetice Europene din 25 februarie 2015. Acest document prezintă cinci dimensiuni interdependente, care se consolidează reciproc, destinate să contribuie la consolidarea durabilității, a competitivității și a securității energetice: securitate energetică, solidaritate și încredere; o piață europeană a energiei pe deplin integrată; eficiență energetică în sprijinul moderării cererii; decarbonizarea economiei; cercetare, inovare și competitivitate.
De asemenea, am avut în vedere Acordul global de la Paris privind schimbările climatice, din 12 decembrie 2015, obiectivul pe termen lung fiind menținerea creșterii temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și continuarea eforturilor de a o limita la 1,5°C.

Primul element pe care îl vom lua în calcul în 2019 din această modelare va fi închiderea primului grup de la Işalniţa abia în anul 2029, păstrând cele 10 grupuri pe care le are în prezent şi după anul 2030.

Mai mult, la 30 noiembrie 2016, Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri pentru menținerea competitivității Uniunii Europene – “Energie curată pentru toți europenii” – în condițiile în care tranziția către o energie curată va schimba piețele energetice mondiale. UE s-a angajat să reducă emisiile de CO2 cu cel puțin 40% până în 2030 și, în același timp, să modernizeze economia europeană, să creeze locuri de muncă și creștere economică pentru toți cetățenii europeni. Propunerile urmăresc trei obiective principale: UE să acorde un rol primordial eficienței energetice, să devină lider mondial în domeniul energiei din surse regenerabile și să le ofere consumatorilor o soluție echitabilă.

Revenind la Strategia Complexului Energetic Oltenia, ne-am axat pe şase mari domenii: strategia energetică, strategia minieră, de personal, de cash (capabilitatea financiară a companiei până în 2030), strategia investiţională, strategia de conformare la noile reguli de mediu ţinând cont de contextul european aplicabil şi de regulile impuse de Comisia Europeană.
Am luat în considerare mai multe documente ale Consiliului European şi ale Parlamentului European şi am făcut o modelare Primes. Concluzia a fost că, până în anul 2030, producţia de cărbune va fi la acelaşi nivel cu cea de anul acesta. Adică producţia de cărbune la nivel naţional va fi în jur de 17,3 TWh, în scădere doar din 2030 la 15 TWh. Asta înseamnă că CEO va funcţiona la acelaşi nivel din prezent, până în anul 2030.
Primul element pe care îl vom lua în calcul în 2019 din această modelare va fi închiderea primului grup de la Işalniţa abia în anul 2029, păstrând cele 10 grupuri pe care le are în prezent şi după anul 2030.

Reporter: Care este strategia CEO privind tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon?
Sorin Boza: Politica de cost a certificatelor de CO2 ne afectează mult activitatea. Prin memorandumul pe care noi l-am făcut şi care a primit aprobarea Guvernului României, ne vom îndrepta atenţia în perioada următoare în două direcţii: vrem să facem investiţii prin Fondul de Inovare şi Fondul de Modernizare.
Comisia Europeană a propus crearea mai multor mecanisme de sprijin care vor fi instituite pentru ca industria și sectoarele din domeniul energiei să poată face față provocărilor în materie de inovare și investiții aduse de tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Acestea includ două noi fonduri: Fondul pentru Inovare – extinderea sprijinului existent pentru demonstrarea tehnologiilor inovatoare la inovarea revoluționară în industrie şi Fondul pentru Modernizare – facilitarea investițiilor în modernizarea sectorului energiei și a unor sisteme energetice mai ample și stimularea eficienței energetice în 10 state membre cu venituri mai scăzute.

Noi vrem să aplicăm pentru Fondul de Inovare, ce va fi finanțat prin schema UE de comercializare a certificatelor de emisii. Acesta ne va oferi oportunitatea de a inova în domeniul tehnologiilor și proceselor cu emisii reduse de dioxid de carbon în sectoare care intră sub incidența EU ETS, inclusiv captarea și utilizarea ecologică a dioxidului de carbon, captarea și stocarea geologică a dioxidului de carbon în condiții de siguranță pentru mediu, produsele care le înlocuiesc pe cele generatoare de emisii puternice de dioxid de carbon, precum și tehnologiile inovatoare din domeniul energiei din surse regenerabile și al stocării energiei.

De asemenea, legislaţia europeană prevede că statele membre scot la licitație toate cotele care nu sunt alocate cu titlu gratuit. 88% din cantitatea totală a cotelor de licitat se distribuie între statele membre în ponderi identice cu ponderea deținută de statul membru vizat din totalul emisiilor verificate în cadrul sistemului comunitar. 10% din cantitatea totală a cotelor de licitat se distribuie între anumite state membre din motive de solidaritate și dezvoltare în cadrul Comunității, ceea ce înseamnă creșterea cantității cotelor pe care statul membru respectiv le scoate la licitație. Măsura este destinată statelor membre al căror PIB pe cap de locuitor, la preţurile pieţei, nu depăşeşte 90% din media UE şi aici se încadrează state precum Bulgaria, Cehia, Estonia, România, Slovacia, Polonia şi Ungaria.

Legislaţia europeană mai prevede posibilitatea de a acorda instalaţiilor de produce a energiei electrice o alocare tranzitorie cu titlu gratuit pentru modernizare, diversificare şi transformare durabilă a sectorului energetic. Derogarea este permisă statelor membre care în 2013 au avut un PIB pe cap de locuitor sub 60% din media Uniunii Europene. Această derogare va înceta la 31 decembrie 2030. Prin această alocare cu titlu gratuit pot fi acoperite până la 70% din costurile relevante ale unei investiţii, cu condiţia finanţării costurilor rămase de către alte entităţi. De exemplu, dacă CEO face o investiţie într-un grup nou, poate să se finanţeze 70% de la UE, cu titlu de ajutor, şi restul din surse proprii.

Toate aceste proiecte s-ar putea ridica probabil la 350 de milioane de euro, la nivelul CEO.

Această schemă se aplică investiţiilor de peste 12,5 milioane de euro şi fiecare stat membru va organiza o procedură de ofertă concurenţială care să aibă loc începând cu 2021. Noi lucrăm la studiile de fezabilitate ca să stabilim proiectele eligible. Acestea trebuie să respecte trei mari criterii: să asigure pe baza unei analize a raportului cost-beneficiu un câştig net pozitiv în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de CO2, să fie complementare şi să răspundă în mod clar nevoilor de înlocuire şi modernizare, nu să răspundă la o creştere a cererii de energie determinată de piaţă, să nu îmbunătăţească viabilitatea financiară a producţiei de energie electrică cu nivel foarte ridicat de emisii şi să nu crească dependenţa de combustibili fosili cu emisii ridicate.

Sper ca la jumătatea lunii viitoare să venim cu o listă de proiecte. Toate aceste proiecte s-ar putea ridica probabil la 350 de milioane de euro, la nivelul CEO.
Un alt instrument foarte important pentru CEO este accesul la finanţare prin Fondul de modernizare care va fi aplicabil din 2021 până în anul 2030. Pentru utilizarea acestui fond se va folosi 2% din valoarea certificatelor de CO2. Fondul de modernizare va ajuta la actualizarea sistemelor energetice din statele membre ale UE cu venituri mici, de care va beneficia inclusiv România. Fondul nu poate fi utilizat pentru proiecte implicând cărbune, cu excepţia încălzirii centralizate în cele mai sărace state membre – state cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 30% din media UE în 2013 – astfel că de această derogare vor beneficia România şi Bulgaria, care vor avea voie să folosească acest fond pentru modernizarea instalaţiilor care produc electricitate pe bază de cărbune, în perioada 2021-2030. Dacă cele două state vor utiliza acest fond pentru a-şi moderniza sistemele bazate pe combustibili fosili, vor fi obligate să folosească un număr echivalent de certificate gratuite pentru investiţii în surse de energie de alt tip. La fondul de modernizare urmează să contribuie toate cele 28 de state membre, însă beneficiari vor fi cele 10 țări ale căror PIB/cap de locuitor este mai mic de 60% față de media UE în 2013. Aceste țări sunt: Polonia – 43,41%; Cehia – 15,59%; România – 11,98%; Ungaria – 7,12%; Slovacia – 6,13%; Bulgaria – 5,84%; Croația – 3,14%; Estonia – 2,78%; Lituania – 2,57% și Letonia – 1,44%.
Valoarea estimată a Fondului, conform unui studiu al Uniunii Europene, se ridică la 350 milioane de euro, care, la un preţ mediu al certificatului de 23 euro la nivelul anului 2030, ar valora în jur de 7 miliarde de euro. România ar putea beneficia de finanţare acest fond, iar partea care i-ar putea reveni este 11,98% din acest Fond de Modernizare.
Comisia Europeană a adoptat şi noile standard de poluare – BAT-uri (best available techniques – cele mai bune tehnici disponibile n.r) privind limitele de noxe care sunt mult mai restrictive. Conform noilor cerinţe, este nevoie de un complex de măsuri, atât tehnice, cât şi la nivel investiţional.
Noi avem ca obligativitate conformarea la SO2, mercur, monoxid de carbon şi acidul clorhidric până în 2021. Astăzi, o evaluare a investiţiilor pe care trebuie să le facem pentru această conformare se ridică la circa 80 de milioane de euro.
Vrem să accelerăm discuţiile cu Comisia Europeană, împreună cu Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, pentru a beneficia de aceşti bani europeni.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre mixul energetic al României?
Sorin Boza: În documentul Strategiei CEO am reluat ideea de realizare a mixului energetic în România.
Începând cu anul 2013, preţul certificatelor CO2 a variat între 3 şi 7 euro. În această perioadă, CEO a reuşit să internalizeze preţul certificatelor de CO2 în costul de producţie atât prin măsuri de eficientizare, dar şi prin disponibilizări de personal (circa 6000 de angajaţi), între 2013-2017. După 2017 şi mai ales după negocierile europene finale privind o nouă directivă a emisiilor de CO2, preţul certificatelor a explodat necontrolat, ajungând, în 2018, la circa 25 de euro/certificat. În condiţiile în care aceste costuri cu certificatele sunt transferate în costul de producţie, chiar şi în condiţiile unor măsuri de restructurare majore, CEO se află în imposibilitatea de a concura pe piaţa de electricitate cu ceilalţi producători de energie.
Pentru a putea compensa prin venituri costul certificatului de CO2, preţul energiei pe piaţa românească ar trebui să fie oarecum majorat, ceea ce este imposibil de realizat şi conceput pentru perioada următoare din cauza structurii monocombustibil a pieţei concurenţiale de energie. Fără transferul acestor costuri în preţul energiei electrice, CEO ar putea ajunge la risc de intrare în insolvenţă şi ulterior probabil faliment, închizându-se capacităţi din motive care ţin numai de pierderi financiare şi incapacităţi de plată. În aceste condiţii, dacă noi nu acţionăm prin investiţii majore, securitatea energetică a României va fi foarte grav afectată pe termen mediu. Ne putem gândi chiar la dezindustrializarea României pe termen mediu cu costuri sociale enorme.

Cred că România este singura ţară din UE care are producători de energie monocolor (doar o singura sursă de producere e energiei), în timp ce alte ţări din UE au producători bicolori. Atâta timp cât doar CEO plăteşte certificate de CO2 pe piaţă, acest lucru nu mai asigură concurenţă pe piaţa de energie.
Soluţia de mix energetic revine acum, după ce în anul 2011 era aproape să se realizeze compania Electra, care era preconizat să aibă în interiorul său mai multe surse de producere a energiei, dând posibilitatea de a merge pe piaţă şi a concura la preţuri corecte.
Realizarea mixului energetic într-o companie în care să intre atât CEO, dar şi alţi producători ar asigura viabilitatea finanţării CEO, ar scădea preţul energiei electrice şi ar asigura pe termen lung securitatea energetică a României.

Reporter: Până la 30 aprilie 2019, Complexul Energetic Oltenia trebuie să cumpere certificate de CO2 de 1,1 miliarde de lei. CE Oltenia va folosi 800 de milioane de lei din cash-ul propriu, restul de 300 de milioane de lei vor fi obţinuţi din credite bancare. Care este relaţia CEO cu Eximbank?
Sorin Boza: Am mers la principalele bănci din România, primele opt, pentru a beneficia de un credit pentru CO2 în perioada imediat următoare. Am primit ok-ul de la Eximbank pentru garantarea acestui credit şi estimăm finalizarea negocierilor şi acordarea creditului până la 1 februarie 2019.

Reporter: Periodic, din partea unor administratori judiciari, apar declaraţii privind insolvenţa CEO. Iar dvs negaţi acest lucru. Cum comentaţi?
Sorin Boza: Acei oameni nu ştiu ce vorbesc. CEO nu are datorii la stat, la buget, la furnizori, la angajaţii săi. Nu se pune problema folosirii acestui cuvânt, pentru că nu este vorba despre aşa ceva.

Reporter: Este pregătit CEO pentru iarnă?
Sorin Boza: CEO este pregătit pentru iarnă. Conform HG aprobată, CEO trebuia să aibă în stoc, la 1 noiembrie, 800.000 de cărbune, din care 650.000 de tone în termocentrale şi 150.000 în tone în cariere. Acum, câteva zile, CEO depăşise stocul de 1,1 milion de tone de cărbune, cu peste 800.000 de tone în termocentrale. Suntem pregătiţi din punct de vedere tehnic cu toate grupurile. Astăzi avem disponibile nouă grupuri energetice, două grupuri sunt în reparaţii până la 30 noiembrie 2018. De la 1 decembrie avem toate grupurile funcţionale pentru a face faţă iernii.

În anul 2017, Complexul Energetic Oltenia a produs 15 TWh energie. În procente, aceasta reprezintă 24% din producţia totală de energie a ţării, la o producţie de 22,5 milioane tone cărbune. Complexul Energetic Oltenia a raportat pentru 2017, un profit net de aproximativ 181 milioane lei, față de o pierdere de aproximativ 140 milioane lei înregistrată în 2016.
La finele anului 2017, Complexul Energetic Oltenia avea 13.281 de angajaţi.

BVBStiri BVB

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (29/10/2020)

Hotarari AGEA din data de 29.10.2020

BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE S.A. (BRD) (29/10/2020)

Webcast Audio/teleconf cu investitorii si analistii -rezultate T3 2020

COMPA S. A. (CMP) (29/10/2020)

Modificare Convocare AGAE 12/13.11.2020 - versiunea engleza