România are nevoie de consolidare internă și de capacitatea de a-și defini propriile obiective strategice într-o perioadă de transformări profunde ale sistemului internațional, a spus Ștefan Popescu, coordonatorul Centrului pentru o Românie Sigură și Ambițioasă din cadrul Sovereign Institute for Liberty & Justice.

La lansarea institutului, acesta a explicat că a acceptat să se alăture proiectului inclusiv datorită intenției de a crea „un spațiu de dialog, un dialog fără parti-pris, un dialog al ideilor constructive”.
În ceea ce privește termenul „suveran” din denumirea institutului, Ștefan Popescu a precizat că nu îi atribuie o semnificație ideologică suveranistă, ci îl privește din perspectiva necesității consolidării interne a României. „Pentru mine a fost ideea de consolidare internă într-o perioadă în care lumea se transformă”, a declarat acesta.
-
„Foarte mulți privesc realitățile prin intermediul hărților vechi”
Potrivit lui Ștefan Popescu, schimbările prin care trece în prezent sistemul internațional sunt extrem de profunde, fiind amplificate inclusiv de transformările tehnologice. „Cred că această transformare este chiar mai profundă decât ce s-a întâmplat în 1989”, a spus el.
În opinia sa, una dintre probleme este tendința de a interpreta noile realități geopolitice prin concepte care nu mai corespund lumii actuale. „Foarte mulți privesc realitățile prin intermediul hărților vechi, hărților care nu mai corespund realității”, a afirmat Ștefan Popescu.
În acest context, obiectivul centrului pe care îl coordonează nu va fi neapărat formularea imediată de strategii, ci identificarea întrebărilor corecte: „Îmi propun aici, alături de colegii mei, poate nu atât neapărat să formulăm strategii, cât să ne punem întrebările corecte privind harta.”
-
„România trebuie să-și redescopere rolul real pe care îl ocupă pe hartă”
Ștefan Popescu consideră că România trebuie să își reevalueze poziția strategică pornind de la propria geografie și de la transformările raporturilor de putere din regiune.
„România trebuie să-și redescopere rolul real pe care îl ocupă pe hartă în sud-estul Europei, la contactul cu Europa Centrală și cu proiecția unor interese care vin din lumea occidentală, cu limitele acestor proiecții, la contactul cu Eurasia, în proximitatea Orientului Mijlociu”, a declarat acesta. De aici derivă, în opinia sa, necesitatea existenței unei gândiri strategice proprii. „Trebuie să mai învățăm o regulă simplă: în politică și în politica internațională, cu atât mai mult, golul este imediat ocupat de alții. Dacă nu ai o gândire strategică, vor gândi alții pentru tine”, a avertizat Ștefan Popescu.
-
„Nu mai putem vedea inamicul existențial la noi în țară”
O altă temă abordată de coordonatorul Centrului pentru o Românie Sigură și Ambițioasă a fost polarizarea societății românești. Potrivit acestuia, România are nevoie de un dialog între perspective diferite, mai ales într-o perioadă în care resursele disponibile sunt limitate, iar valorificarea potențialului țării nu este garantată.
„România nu poate fi reconstruită decât cu fiecare fiu al ei, cu fiecare individualitate, dar aceasta trebuie să se manifeste într-un cadru de dialog. Nu mai putem vedea inamicul existențial care este la mine în țară. Nu există inamic existențial la mine în țară. Trebuie să căutăm să-l înțelegem și să ne înțelegem, să dialogăm”, a spus Ștefan Popescu.
-
„Riscul unei fragmentări a proiectului european mi se pare cel mai mare pericol”
Analistul a atras atenția și asupra transformărilor prin care trec Uniunea Europeană și sistemul tradițional de alianțe. „Riscul unei fragmentări a proiectului european mie mi se pare cel mai mare pericol”, a declarat acesta.
În opinia sa, una dintre schimbările majore ale actualei perioade este apariția unor formule tot mai flexibile de cooperare între state. „Această mutație asupra alianțelor cred că este mutația cea mai importantă a acestei tranziții. Alianțele au devenit aliniamente”, a spus Popescu.
El a făcut referire la „coalițiile de voință” și la dificultățile de a acționa în formule largi, inclusiv în cazul unor teme strategice precum Ucraina, avertizând asupra „pericolului geometriilor variabile”.
-
România are nevoie de „capacitatea de a gândi cu capul nostru”
În acest context internațional, consolidarea României trebuie să se producă simultan pe mai multe paliere, consideră Ștefan Popescu. „Consolidarea internă din punct de vedere economic, din punct de vedere demografic și, bineînțeles, din punct de vedere tehnologic și, mai ales, peste toate acestea, având luciditatea strategică și capacitatea de a gândi cu capul nostru”, a spus acesta.
România trebuie, în opinia sa, să identifice inclusiv oportunitățile generate de actuala perioadă de criză și transformare. „Cred că o criză poate oferi și foarte multe oportunități și trebuie să începem să privim și oportunitățile pe care noi le avem”, a afirmat Ștefan Popescu.
În final, acesta a arătat că miza este capacitatea României de a gestiona diferitele influențe externe astfel încât să-și urmărească propriile interese: „Totul pleacă de la capacitatea de a media între aceste influențe, astfel încât obiectivele noastre specifice să fie promovate.”
Ștefan Popescu este doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane al Universității Paris 1 Panthéon-Sorbonne, analist și comentator de politică externă. A fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a condus Departamentul de Afaceri Publice al Engie România și a ocupat, de-a lungul carierei, mai multe poziții de consilier ministerial, precum și funcția de director general pentru cooperări externe în cadrul Institutului Cultural Român.