Mama cercetătoarei ruse Daria Șipilova, în vârstă de 28 de ani, care a murit pe 2 octombrie după ce a lucrat într-un institut din Siberia specializat în studierea unor agenți patogeni periculoși, contestă informațiile potrivit cărora fiica sa s-ar fi infectat în urma spargerii unei eprubete. Femeia susține că știe adevărul despre împrejurările decesului și acuză personalul medical că nu i-ar fi salvat fiica. Între timp, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a cerut Rusiei explicații suplimentare, precizând că nu deține suficiente informații pentru a evalua complet situația.
Svetlana Șipilova, mama tinerei cercetătoare, fost medic, a vorbit pentru presa rusă despre moartea fiicei sale, într-un caz care a provocat îngrijorări internaționale privind posibilitatea unui incident biologic la Institutul de Cercetare Antipestă din Irkutsk, Siberia. „Știu adevărul”, a declarat femeia, într-un interviu acordat publicației ruse Glubina, citat de The Guardian, The Telegraph și ZeroHedge.
Ea a respins relatările potrivit cărora fiica sa ar fi spart accidental o eprubetă care conținea material biologic periculos, susținând că recipientele utilizate în astfel de laboratoare sunt concepute pentru a rezista la șocuri. Mama cercetătoarei a acuzat, de asemenea, autoritățile medicale că nu ar fi făcut suficient pentru a-i salva viața.
Daria Șipilova lucra la Institutul de Cercetare Antipestă din Irkutsk, instituție specializată în studierea ciumei și a altor boli infecțioase periculoase.
Potrivit relatărilor din presa rusă, tânăra a fost internată pe 29 septembrie, după apariția unor simptome respiratorii, iar starea sa s-a deteriorat rapid. Ea a murit pe 2 octombrie, într-un spital din Șelehov, localitate situată în apropiere de Irkutsk.
-
OMS: Nu avem încă o imagine completă a situației
Organizația Mondială a Sănătății a anunțat, pe 7 octombrie, că a solicitat informații suplimentare autorităților ruse, după apariția unor relatări contradictorii privind cauza decesului. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a precizat că organizația nu dispune încă de suficiente date pentru a realiza o evaluare completă a riscurilor.
La rândul său, Maria Van Kerkhove, directoarea departamentului OMS pentru gestionarea epidemiilor și pandemiilor, a declarat că nu este cunoscut agentul patogen care a provocat decesul cercetătoarei.
Oficialul OMS a confirmat că autoritățile ruse au transmis unele informații, însă organizația a revenit cu întrebări suplimentare. OMS a solicitat clarificări și în legătură cu informațiile neconfirmate despre un al doilea angajat al institutului care ar fi dezvoltat o pneumonie de origine necunoscută.
-
Aproximativ 200 de persoane, plasate în carantină
În urma decesului, autoritățile ruse au dispus măsuri de supraveghere epidemiologică, inclusiv identificarea și monitorizarea persoanelor care au intrat în contact cu cercetătoarea. Potrivit informațiilor comunicate OMS, aproximativ 200 de persoane au fost plasate în carantină.
Au fost introduse restricții și în unitatea medicală unde tânăra fusese tratată, iar presa locală a relatat despre operațiuni de dezinfecție desfășurate inclusiv la locuința acesteia. Autoritatea rusă pentru protecția consumatorilor și supravegherea sănătății publice, Rospotrebnadzor, a anunțat că testele efectuate nu au identificat bacteria responsabilă de ciumă.
În rândul persoanelor testate au fost depistate două cazuri de COVID-19 și două infecții cu rinovirus, fără identificarea altor agenți patogeni infecțioși, potrivit autorităților ruse.
-
Rusia susține că cercetătoarea a murit de o pneumonie de origine necunoscută
Rospotrebnadzor a precizat că tânăra a fost diagnosticată cu o pneumonie de etiologie necunoscută și a negat existența unor dovezi care să lege decesul de agenții patogeni studiați în laborator. Autoritățile ruse susțin că situația sanitar-epidemiologică din regiunea Irkutsk este stabilă și că nu au fost înregistrate cazuri confirmate de ciumă.
Cu toate acestea, circumstanțele decesului au alimentat speculații privind un posibil accident de laborator, în condițiile în care institutul desfășoară cercetări asupra unor microorganisme periculoase. O analiză publicată de Deutsche Welle pe 6 octombrie subliniază însă că nu există dovezi independente care să confirme spargerea unei eprubete sau eliberarea accidentală a bacteriei ciumei.
-
Statele Unite cer transparență. Trump: Nu credem că este vorba despre o armă biologică
Cazul a atras și atenția autorităților americane, care au solicitat informații suplimentare Moscovei. Președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite urmăresc situația și a cerut Rusiei să furnizeze mai multe date.
Întrebat dacă incidentul ar putea avea legătură cu dezvoltarea unei arme biologice, Trump a afirmat că administrația sa nu consideră aceasta o explicație probabilă, dar că situația trebuie clarificată.
Ambasada Statelor Unite la Moscova a atras atenția cetățenilor americani asupra relatărilor privind cazul din Irkutsk și a reiterat avertismentul general de a nu călători în Rusia.
Experții în sănătate publică apreciază că riscul unei răspândiri internaționale este foarte redus.
-
Ce se știe despre ciuma pneumonică
Ciuma pneumonică este o formă gravă a infecției provocate de bacteria Yersinia pestis, care afectează plămânii și se poate transmite între persoane prin picături respiratorii, în condiții de contact apropiat. Boala poate evolua rapid, dar poate fi tratată cu antibiotice, în special atunci când diagnosticul și tratamentul sunt realizate la timp.
În cazul cercetătoarei din Irkutsk, nu a fost confirmată infecția cu bacteria ciumei, iar cauza exactă a decesului rămâne neclarificată public.
În acest context, OMS insistă asupra necesității unui schimb complet și transparent de informații cu autoritățile ruse, pentru stabilirea circumstanțelor decesului și evaluarea eventualelor riscuri pentru sănătatea publică.
| Știri BVB