Decizia este cea mai recentă escaladare a campaniei guvernului condus de preşedintele Donald Trump împotriva instanţei de la Haga înfiinţate în de comunitatea internaţională în 2002 pentru urmărirea penală a crimelor de război, a genocidului şi a crimelor împotriva umanităţii. Statele Unite nu fac parte din această instituţie.
SUA le-au impus anul trecut sancţiuni mai multor oficiali ai TPI, inclusiv unor procurori şi judecători, din cauza mandatelor de arestare emise de instanţă pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu şi al fostului ministru israelian al apărării Yoav Galant, precum şi a unei anchete mai vechi privind militarii americani din Afganistan.
Sancţiunile presupun îngheţarea oricăror active din SUA ale persoanelor vizate şi excluderea lor din sistemul financiar american, cu care au legături aproape toate băncile care oferă servicii internaţionale.
În iunie, trei judecători ai TPI au dat în judecată guvernul de la Washington şi pe preşedintele Trump în legătură cu sancţiunile, apreciind că acestea sunt ilegale.
Secretarul de stat al SUA Marco Rubio a afirmat luna trecută că executivul american îşi va intensifica eforturile de subminare a TPI inclusiv printr-o campanie diplomatică de convingere a altor ţări să se retragă din instanţă. El a argumentat că TPI este o ameninţare pentru personalul SUA care aplică măsurile dure împotriva imigraţiei ordonate de Trump sau care participă la lovituri împotriva unor nave acuzate că transportă droguri, precum şi pentru militarii americani.
Trump a arătat că eforturile au scopul de a-l apăra pe Netanyahu de urmărirea penală. Reuters consideră că sancţiunile sunt parţial motivate de dorinţa de a-l proteja de viitoare urmăriri împotriva lui Trump sau a altor oficiali americani pentru acţiunile militare ale SUA în străinătate.
Statutul TPI extinde jurisdicţia acestuia şi asupra atrocităţilor comise pe teritoriul statelor membre de cetăţeni ai unor state care nu sunt membre.
| Știri BVB