Președintele american Donald Trump a sugerat că Ucraina și-ar putea pierde suveranitatea în favoarea Rusiei și a declarat că dorește compensații pentru ajutorul pe care Washingtonul l-a acordat Ucrainei, scrie CNBC.

″[Ucraina] poate face o înțelegere. S-ar putea să nu facă o înțelegere. S-ar putea să fie la Rusia într-o zi, sau s-ar putea să nu fie la Rusia într-o zi. Dar vom avea toți acești bani acolo [în Ucraina] și eu spun că îi vreau înapoi”, a declarat Trump într-un interviu pentru Fox News difuzat luni.

Președintele a mai spus că SUA au „convenit în esență” asupra unei înțelegeri cu Ucraina prin care Washingtonul ar primi pământuri rare și resurse minerale – care sunt utilizate predominant în electronică – în schimbul unui sprijin continuu.

„Le-am spus că vreau echivalentul a aproximativ 500 de miliarde de dolari de pământuri rare (minerale), iar ei au fost de acord, în esență, să facă acest lucru”, a declarat Trump.

Ucraina nu a comentat public valoarea niciunui potențial acord cu SUA privind mineralele, deși președintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că este gata să „facă un acord” cu SUA privind mineralele în schimbul ajutorului. CNBC a contactat biroul lui Zelenski pentru comentarii.

Liderul ucrainean este conștient de faptul că Trump și înalții oficiali americani din domeniul afacerilor externe și al apărării doresc să pună capăt războiului și că, pentru aceasta, doresc să încheie o înțelegere cu Moscova.

Această poziție a neliniștit Ucraina, conferind un sentiment de urgență nevoii Kievului de a părea dispus să negocieze și de a fi receptiv la propunerile Washingtonului privind un acord de pace.

Pe fondul oboselii percepute a aliatului său cheie și în contextul celor trei ani de invazie a Rusiei în Ucraina, conducerea de la Kiev a declarat că este dispusă să participe la negocieri de pace, dar a cerut garanții de securitate ca parte a oricărui acord de pace.

Europa trebuie să își „asume” conflictul

Comentariile lui Trump vin în contextul în care aliații europeni ai Ucrainei vor fi probabil presați în această săptămână să își asume o mai mare parte din sarcina de a sprijini Kievul în viitor.

Departamentul de Stat al SUA afirmă că, de la invazia Rusiei din 2022, America a furnizat până în prezent Ucrainei 65,9 miliarde de dolari în asistență militară și alte miliarde în ajutor financiar și umanitar. UE afirmă că sprijinul său militar global pentru Ucraina de la începutul războiului se ridică la 48,3 miliarde de euro (49,8 miliarde de dolari).

Problema din ce în ce mai tensionată a sprijinului continuu acordat Ucrainei se află în centrul atenției în această săptămână, când înalți oficiali americani – inclusiv vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia – călătoresc în Europa pentru o serie de reuniuni la nivel înalt.

Prima dintre aceste reuniuni va fi „Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei”, sau UDCG, care va avea loc miercuri la Bruxelles și în timpul căreia se așteaptă ca delegația SUA să solicite aliaților europeni să își asume o mai mare parte din responsabilitatea financiară pentru sprijinirea Ucrainei.

Consilierul pentru securitate națională Mike Waltz a declarat duminică în emisiunea „Meet the Press ” de la NBC News că oficialii americani se vor folosi de reuniunea UDCG pentru a urmări un acord cu Kievul în ceea ce privește ajutorul și pentru a-i determina pe partenerii europeni să își asume mai multă responsabilitate pentru viitorul Ucrainei.

„Trebuie să recuperăm aceste costuri și acest lucru va fi un parteneriat cu ucrainenii în ceea ce privește resursele lor naturale, petrolul și gazele lor și, de asemenea, cumpărarea resurselor noastre”, a declarat Waltz duminică.

„Aceste conversații vor avea loc săptămâna aceasta. Și cred că un principiu de bază aici este că europenii trebuie să își asume acest conflict în viitor. Președintele Trump îl va încheia. Iar apoi, în ceea ce privește garanțiile de securitate, acest lucru va reveni în totalitate europenilor.”

Într-un semn clar că SUA dorește să se retragă din rolul său de lider în privința Ucrainei, Marea Britanie este cea care convoacă UCDG. Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, participă la eveniment, dar aceasta va fi prima dată în ultimii trei ani când titularul postului său nu prezidează grupul.

Pentagonul a anunţat într-o declarație înainte de reuniunea UDCG că Hegseth „se va angaja cu aliații și partenerii NATO pentru a discuta despre necesitatea de a crește cheltuielile de apărare ale aliaților, de a spori leadership-ul european și de a extinde capacitatea bazei industriale de apărare pe ambele părți ale Atlanticului”.

Hegseth va „reitera angajamentul președintelui Trump pentru o încheiere diplomatică a războiului din Ucraina cât mai curând posibil. El va sublinia, de asemenea, necesitatea unui leadership european sporit în ceea ce privește asistența de securitate pentru Ucraina”.

CNBC a solicitat Pentagonului comentarii suplimentare, dar Departamentul Apărării nu a vrut să spună ce ar putea cere oficialii americani de la omologii lor europeni în această săptămână. Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al Pentagonului a declarat pentru CNBC că nu sunt așteptate anunțuri politice majore.

Stadiul discuțiilor

Oficialii americani sunt, de asemenea, așteptați să călătorească la Kiev în această săptămână, înainte de a merge în Germania pentru Conferința de Securitate de la München din 14-16 februarie. Zelenski a declarat că urmează să se întâlnească cu Vance la conferință și că speră să poarte discuții cu Trump în această săptămână.

Luni, liderul american a declarat că Zelenski și președintele rus Vladimir Putin sunt dornici să ajungă la o înțelegere. Rusia a fost mai timidă cu privire la statutul dialogului cu SUA, spunând doar că este pregătită să negocieze. CNBC a solicitat comentarii suplimentare din partea Kremlinului.

„El [Zelenski] vrea să facă o înțelegere. Cred că amândoi vor să facă o înțelegere. Dar va trebui să vedem”, a declarat Trump reporterilor luni seara, potrivit NBC News.

„Trebuie să fie făcută. Nu s-ar fi întâmplat niciodată dacă aș fi fost președinte. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat niciodată. Milioane de oameni sunt morți”, a spus Trump, confirmând că Kellogg va fi, de asemenea, în Ucraina în această săptămână.

Zelenski a confirmat că au loc discuții, declarând luni că „echipele noastre lucrează la dialogul nostru, la conversația dintre mine și președintele Trump. El a vorbit despre acest lucru și nu cred că există niciun secret în această privință. Întrebarea este când se va întâmpla, în funcție de oportunitățile disponibile pentru ambele părți”, a spus el, potrivit NBC News.
„În ceea ce privește dacă [Putin și Trump] comunică – ei bine, vom vedea cine, cum și dacă se întâmplă cu adevărat”, a spus Zelenski.

*  Declarațiile lui Trump, pe placul Kremlinul; o deputată ucraineană propune ca Ucraina să devină al 52-lea stat al SUA

Kremlinul a declarat marți că o ‘parte semnificativă’ a Ucrainei, care luptă de aproape trei ani împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, își dorește să fie rusă și și-a exprimat satisfacția față de remarcile președintelui american Donald Trump, care a menționate posibilitatea ca Ucraina să devină ‘într-o zi rusă’, potrivit France Presse.

La Kiev, cunoscuta deputată ucraineană Mariana Bezuglaia (de la partidul lui Volodimir Zelenski, Slujitorul Poporului) a plusat și i-a propus lui Donald Trump că Ucraina să devină cel de-al ’52-lea stat al SUA’, conform mai multor media de la Kiev și Moscova.

‘Poate că ar trebui să devenim al 52-lea stat al SUA. Chiar sub coasta Rusiei! Deal!’, a transmis Bezuglaia într-o postare pe contul său de Telegram, citată de Comments.ua și TASS, pe fondul interesului persistent al lui Donald Trump pentru Canada, pe care o dorește în calitate de cel de-al 51-lea stat american.

Ideea deputatei ucrainene nu a primit deocamdată niciun răspuns din partea Washingtonului.

Președintele american a afirmat luni că Ucraina ar putea, în viitor, ‘să fie’ sau ‘să nu fie’ rusă, explicând că Washingtonul trebuie deci să-și ‘securizeze’ banii furnizați Kievului din cauza lipsei de certitudine cu privire la rezultatul conflictului.

Reacționând la aceste declarații care generează și mai multă confuzie în privința poziției noii administrații americane, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că acestea reflectă o ‘realitate’.

‘Faptul că o parte semnificativă a Ucrainei vrea să devină Rusia și a devenit deja Rusia este o realitate’, a afirmat Peskov, cu referire la anexarea de către Moscova a patru regiuni ucrainene în septembrie 2022, deși nici până acum nu le controlează integral.

Rusia a anexat regiunile Lugansk și Donețk, din est, și Herson și Zaporojie, din sud, în urma unor referendumuri în plină zonă de conflict, denunțate de Kiev și Occident drept simulacre. În 2014, Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea.

‘În pofida multor pericole, oamenii au stat la coadă și au votat în cadrul referendumului pentru aderarea la Rusia: aceasta corespunde în mare afirmațiilor președintelui Trump’, a susținut marți Dmitri Peskov. La vremea respectivă, chiar și televiziunile publice ruse au difuzat imagini cum soldați ruși înarmați umblau cu urna mobilă în Herson și Zaporojie, în timp ce populația rămasă sub ocupația rusă fusese amenințată de noua administrație instalată de Moscova cu represalii dacă nu va vota la referendum, potrivit media ucrainene.