Scopul principal pentru tot ce facem în domeniul energiei este să avem un preț stabil și accesibil pentru populație și pentru consumatorii industriali, pentru energie electrică, cât și pentru gaze naturale, a declarat Valeriu Steriu, membru în Comitetul de reglementare ANRE, la Central European Gas Congress, care are loc zilele acestea, la Sibiu. 

Domnia sa a spus:  ” Acum doi ani și jumătate,  n-aș fi vrut să fiu în pielea domnului ministru Virgil Popescu. La 1 ianuarie 2021, lucrurile păreau limpezi, nu aveam o criză a facturilor, Bruxelles vorbea doar de Green Deal  –  erau alte obiective la acel moment. În urmă cu niște ani, m-am întâlnit cu Richard Quest de la CNN  care spunea să facem un exercițiu, să ne punem în noaptea de Anul Nou o dorință pentru anul care vine. Sunt convins că domnul Virgil Popescu, în acel an, avea alte gânduri în față pentru anul care tocmai venea. Se terminase pandemia, liberalizam piața, lucrurile mergeau liniștit în față. Dar, în câteva luni, a început în primă formă criza de energie electrică. Șase luni mai târziu, în februarie 2022, războiul cu Ucraina a amplificat această criză și ne- am trezit toată Europa într- o amplitudine pe energie cum nu cred că am mai avut în ultimii 30 de ani. Instantaneu, producătorii de îngrășăminte au suspendat producția, agricultura a început să tușească rău, fără îngrășăminte, s-a dat peste cap tot ce înseamnă mecanismul financiar –  inflația a început să fie cu două cifre în toată Europa, nu doar în România.

Tocmai de aceea aș aprecia cum a acționat atunci România, reușind să strângă toate rândurile, în primul rând politic, să se așeze într-o formulă de stabilitate politică, astfel încât să avem măsuri legislative cât mai sigure și cât mai rapid adoptate. E adevărat că au fost multe tentative până când s- a ajuns la o optimizare a legislației pe energie și până când s-a găsit mecanismul funcțional de plafonare care să rezolve situația, inclusiv fondurile necesare pentru a plafona. Și vorbim de sume foarte mari care s- au folosit – în primă fază au și întârziat către furnizori – , dar ușor- ușor s-a rezolvat problema, atât pentru consumul casnic, cât și pentru consumul industrial.

Din păcate, reducerea consumului, mai ales cel industrial, are un alt impact, care probabil ne va lua timp să îl analizăm în ceea ce înseamnă cifrele economice ale  României. Dar și aici există și o parte bună. Foarte mulți au început să se uite puțin și la risipa de energie, să consume mai puțin, să consume atunci când trebuie și să mai stingă, atunci când este nevoie, câte un bec”.

Scopul principal pentru tot ce facem în domeniul energiei este să avem un preț stabil și accesibil pentru populație și pentru consumatorii industriali, pentru energie electrică, cât și pentru gaze naturale, a mai spus Valeriu Steriu, precizând: “Avem în față investiții cum nu a mai avut România niciodată în domeniul energiei. Vorbim de Fondul de Modernizare, unde avem deja 13- 14 miliarde – o parte au început deja să fie folosiți și pentru distribuțiile de energie electrică, și pentru gaz. Avem foarte mulți bani care vin din PNRR, avem programul Anghel Saligny pentru a consolida distribuția în teritoriu. Avem investițiile pe sectorul nuclear –  SMR- urile care pleacă la drum, e adevărat că încep să producă în 2028 -2029, dar sunt demarate. Avem programul Casa Verde, care are o sincopă scurtă acum, dar care a reușit prin prosumatori să aducă în sistem aproape cât un reactor nuclear ca producție de energie electrică.

Deci viitorul este încurajator. Avem nevoie de muncitori calificați în toate aceste domenii. Aici cred că avem o mică emoție în perspectivă – România are mai mulți bani decât capacitatea ei de a implementa proiecte din punct de vedere birocratic, dar și implementarea în teren.

Dar scopul este unul singur  – să păstrăm un preț stabil. Vrem să creștem producția industrială – este poate cel mai important lucru în perspectivă. Cu aceasta putem cu adevărat dezvolta țara mai departe și să asigurăm consumului casnic o zonă cât mai accesibilă și cât mai stabilă,  sperăm fără modificări legislative, cu predictibilitate”.

Întrebat dacă piața mai are nevoie de plafoanele la energie, Valeriu Steriu a spus: “Prețurile au început să scadă și e un lucru vizibil. Până în 2025 avem un mecanism absolut necesar, o plasă de siguranță. Deși nu ne dorim, pot exista modificări de fine tuning, pentru a ușura povara birocratică și administrativă.

Monitorizăm permanent situația din toate punctele de vedere, tocmai pentru a vedea dacă este necesară o intervenție. Dar în clipa de față cred că predictibilitatea este cea mai importantă, astfel încât toate companiile care au bugete de pus la punct pentru anul viitor, dar și populația să aibă în mod real o protecție și să avem cel puțin această iarnă și iarna viitoare cât mai mai liniștite.  Schema este până la finalul lui martie 2025 și avem permanent monitorizări”.

Referitor la propunerea ministrului Sebastian Burduja de a folosi schema după 2025 pentru persoanele vulnerabile, Valeriu Steriu a spus: “Și astăzi avem diferite forme de sprijin pentru persoanele vulnerabile. Acestea vor rămâne în continuare cu siguranță, pentru că avem foarte mulți oameni cu venituri modeste care au nevoie de acest suport. După 2025, rămâne ca politicienii din prima linie, Parlamentul în primul rând, să aibă această analiză pusă pe masă și să ia deciziile  care sunt de cuviință”.

Fostul ministru Virgil Popescu a completat: “Avem o lege a consumatorului vulnerabil – acolo este definit consumatorul vulnerabil, cum este protejat, pentru energie, gaze, lemne de foc, și  alte alte metode de încălzire. Această lege nu este în legătură cu legea plafonării și compensării, care este un mecanism pentru toată populația.

Sigur că ne putem uita la legea consumatorului vulnerabil din punct de vedere legislativ – dacă anumite plafoane mai sunt de actualitate, dacă nu trebuie cumva modificate.

O noutate la nivelul Regulamentului European este că s-a dat posibilitatea de intervenție a prețurilor, care nu era până acum, și pentru întreprinderile mici și mijlocii. Adică putem proteja și întreprinderile mici și mijlocii legislativ, prin plafonare de prețuri, dacă este cazul”.