Update articol:
Webinarul 5G: ROMÂNIA DIGITALĂ by Financial Intelligence

Varujan Pambuccian: Tehnologia 5G va pune mare accent pe utilizarea sistemelor rețelelor IoT (Internet of Things)  – video

Povestea cu intervențiile în sistemele electronice este foarte veche și va continua să fie o problemă mult timp de acum înainte, a declarat domnul Varujan Pambuccian, la webinarul 5G: ROMÂNIA DIGITALĂ by Financial Intelligence.

 

Domnia sa a explicat: “Acum 20 de ani, un bun prieten și-a făcut o mică firmă de distribuție de bunuri, dar s-a trezit în foarte scurt timp în faliment, pentru că doi puști s-au distrat pătrunzând în listele de pe calculator și au modificat anumite date. Au trimis la adrese inexistente bunuri și cantități care nu aveau nici o legătură cu ce avea prietenul meu, iniţial, în lista de clienţi.

În 2015, doi hackeri au reușit să intre în sistemul unui jeep, au făcut un demo pe care l-au postat ulterior pe youtube, în care practic au arătat cum au preluat controlul maşinii, de la lucruri haioase gen pornit ştergătoarele în  timpul mersului, până la pierderea controlului volanului, accelerat sau oprit maşina etc.

A mai fost făcut un experiment și mai interesant. În 2014, Universitatea statului Michigan a demonstrat că semaforizarea întregului oraș poate să fie preluată și dusă până unde vrei. De asemenea, în 2013 un hacker a intrat camera de monitorizare a unui copil pe care părinții îl supravegheau remotely și nu a fost deloc plăcută experienţa.

Tehnologia 5G va pune mare accent pe utilizarea sistemelor rețelelor IoT (Internet of Things), fie că vorbim de mașini inteligente, care vor comunica într-un fel sau altul între ele – cel mai probabil că se va folosi o tehnologie unitară care va fi 5G -, până la senzorii care există în câmp – agricultura este unul din primele domenii care adoptă o tehnologie nouă și lucrul asta este dovedit în 12.000 ani de agricultură. Este domeniul care tot timpul a adoptat tehnologiile cele mai noi și în momentul de față avem câmpuri care sunt pline de senzori și servomecanisme și care sunt obiecte în reţelele IoT.

Acelaşi sistem internet of things  se va folosi şi la fabricația distribuită – dezideratul lui Industry 4.0, care nu a fost încă atins, dar directia este foarte clară. Vorbim de pâlcuri de roboți care vor face diverse lucruri plasate geografic în puncte diferite și vor fi controlați din același cloud.

Fie că vorbim de magazine, de depozite, peste tot dispozitivele sunt mobile, care comunică între ele și a căror securizare este vitală.

Noi am vorbit foarte mult până acum de securitatea reţelei în sine, dar să nu uităm că foarte multe dispozitivele de care vorbim au procesarea făcută la nivelul lor tocmai pentru a minimiza transportul de date în rețea, chiar și la 1 gigabit pe secundă. Când ai foarte mulţi participanţi în rețeaua respectivă, contează oricât de puține date transmite fiecare dintre ei.

E important ca nivelul acestor date transmise să fie cât mai scăzut, datele să fie cât mai scurte.

Acest lucru a dus la apariția unei generații noi de “obiecte” (things) care să aibă procesarea realizată la nivelul lor într-o foarte mare măsură și care să transmită în reţea mai mult rezultatele procesării decât date primare. În aceste condiţii, nimeni nu vorbește despre securizarea acestor dispozitive, aici nu există un standard unanim acceptat – foarte puține companii și-au impus standarde propria. Când vorbim de securizarea reţelelor trebuie să plecăm de la securizarea acestor “obiecte”.

Aici trebuie în primul rând standardizat, trebuie găsite soluţii pentru ca accesul la rețea să nu fie viciat încă plecând de la obiectele care intră în rețea și care în general sunt obiecte non-umane, din ce în ce mai mult.

Dacă la nivelul oamenilor vorbim mai puțin de autentificare și din ce în ce mai mult de identificare, la nivelul obiectelor acesta este un deziderat care întârzie din ce în ce mai mult – securizarea de aici trebuie să plece. În momentul în care vorbim de persoane și de obiecte sigure în rețea, putem dezvolta aplicații sigure în rețeaua respective.

Sigur că discuţia despre securitate are o conotație geopolitică și ține și de un război economic foarte mare și Slavă Domnului că și Europa începe să aibă un cuvânt de spus aici pentru că până acum a fost practic mai mult dus între companii americane și companii chineze.

E bine să intre și Europa măcar aici cât de cât în joc, pentru că altfel o să ajungem un continent complet marginal. Dar problema serioasă, după părerea mea, și cine va reuși să aibă un sprint serios în rezolvarea ei se pune la nivelul securizării obiectelor pentru că aici este breșa majoră în orice sistem de securitate.

Mai există o breșă de care nu trebuie să uităm care ține de breşa socială, a facilitatorilor de intrare în sistem și care este o chestiune foarte complicată și după părerea mea nerezolvată juridic. În momentul de față toată lumea spune că legislația care exista acoperă situațiile acestea, dar ele au specificul lor.

Breșele de securitate date de angajați sunt mult mai mari decât breșele de securitate date de celelalte două categorii – persoanele care accesează rețeaua în mod licit și de obiectele care accesează rețeaua.

Este nevoie de legislație. Dincolo de geopolitică, de războaie economice, dacă legislația este bine construită, restul este doar o chestiune de competiție și ea se va așeza în mod natural într-o direcție sau alta. Dar atâta vreme cât la nivelul securității obiectelor care intră în rețea nu există nimic rezolvat la nivel legislativ, nu există standarde comerciale acceptate de un număr suficient de mare de producători care să poată să devină standard măcar de facto, dacă nu de jure, breșa cea mai mare de securitate de aici va veni în viitor.

Nu cred că vom avea foarte curând 10 gigabiti pe secundă, dar vom avea un gigabit pe secundă, în sistemele 5G. La un gigabit pe secundă – ceea ce este foarte mult – sunt foarte multe aplicatii care pot porni într-un mod fluent – aplicaţii care țin de learning, unde vorbim de concurență simultană în văz-auz-scris-citit – este un volum foarte mare de date.   

Displayurile holografice – care sunt scumpe deocamdată că sunt puțin folosite – utilizează un volum mare de date.

De asemenea, în agricultura de precizie se face apel la un număr imens de senzori și servomecanisme.

Foarte multe de date vor fi folosite la traficul urban, nu atât la semaforizarea inteligență, cât la transformarea tuturor semnelor de circulaţie în semne care să transmită date către maşinile care se conduc singure și care dublează sistemele de recunoaştere optică a semnelor de circulație. Toate lucrurile astea necesită securizare plecând de la obiectele care intră în joc.

De aici încolo există legislație mai bună sau mai proastă, în funcţie de state, de momentul în care și-au făcut legislația, în funcţie de revizuirea ei sau nu. Dar atunci când vorbim de obiecte vorbim de o lipsă de legislație și aici trebuie găsită o soluţie. Nu ştiu cum poate fi găsită pentru că presupune o colaborare cu o junglă de producători – există o junglă de obiecte în lumea asta care până la urmă trebuie să și accepte.

Dacă doar le interzici riști să nu mai poți merge înainte cu sistemele pe care le doreşti a fi utilizate, dacă le laşi la liber riști o grămadă de breșe de securitate majore. Asta este o chestiune care trebuie rezolvată la nivel internațional. Nu poate fi rezolvată strict la nivelul unei țări sau al alteia şi aici cei care promovează tehnologia 5G trebuie să fie conștienți că este o problemă importantă a cărei rezovare merită să o susțină”.      

 

BVBStiri BVB

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (14/04/2021)

VAN la data de 31.03.2021

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (14/04/2021)

Perioada inchisa tranzactionare 15.04.2021 - 14.05.2021

BURSA DE VALORI BUCURESTI SA (BVB) (14/04/2021)

Structura actionariat la data de 31 martie 2021