Vergil Chitac, șeful delegației române la Adunarea parlamentară NATO, a discutat, recent, cu Atlantic Forum (NATO) despre contribuția României și eforturile colective ale aliaților de a limita și depăși pandemia de COVID 19, adaptarea NATO, lecțiile învățate și implicațiile crizei coronavirusului pentru membrii și partenerii NATO. Citiţi mai jos interviul.

Patru întrebări pentru Vergil Chiţac:

Eforturile aliaților de a furniza resurse și asistență umanitară țărilor cele mai afectate de COVID 19 au fost esențiale pentru a ajuta aliații și partenerii săi să facă față acestei crize fără precedent. Ne-ați putea spune cum a folosit România structurile NATO pentru a-i ajuta pe ceilalți și cum a beneficiat România de ajutorul altor aliați pe parcursul crizei?

Vergil Chiţac: Într-adevăr, NATO s-a adaptat de la bun început la situația extraordinară cauzată de COVID-19, asigurându-se că această criză de sănătate fără precedent nu va deveni o criză de securitate. Alianța a fost implicată activ în sprijinirea statelor membre și a partenerilor săi, oferindu-le instrumente și capacități importante. 

România a folosit mecanismele oferite de NATO în domeniul transportului strategic și a fost primul Aliat care a recurs la Capacitatea de Transport Aerian Strategic (SAC) pentru transportul de echipamente medicale din Coreea de Sud.

La rândul său, România a pus la dispoziția aliaților o aeronavă C27 SPARTAN – care poate fi solicitată prin intermediul Centrului Euro-Atlantic de Răspuns la Dezastre (EADRCC) din cadrul NATO – și o facilitate pentru depozitarea materialelor medicale (subordonată Diviziei medicale din cadrul Ministerul Apărării Naționale), ca parte a inițiativei Aliate de a construi un depozit de materiale și echipamente medicale.

De asemenea, România a oferit sprijin Italiei (prin trimiterea a două echipe medicale la Milano și Bergamo), SUA (o echipă medicală în Alabama) și statelor partenere (Republica Moldova și, mai recent, Ucraina).

Ce măsuri suplimentare ar trebui să ia NATO și forțele armate aliate pentru a sprijini răspunsul național și internațional la criza COVID-19?

Vergil Chiţac: De la izbucnirea acestei epidemii, NATO a luat măsuri eficiente pentru a limita răspândirea virusului și riscul asociat acestei boli în rândul personalului militar și civil, dar și al comunităților pe care le deserveşte. Ca parte a activității de consolidare a rezilienței, aliații au lucrat împreună pentru a consolida formarea de inter-agenții, inclusiv în domeniul sănătății. Această cooperare ar trebui continuată.

Ceea ce contează cel mai mult este că puterea Alianței nu a fost afectată de pandemie; NATO își menține capacitatea de a lupta și de a răspunde rapid, chiar dacă unele operațiuni, misiuni și acțiuni au fost reduse în intensitate pentru a evita expunerea personalului.

Aliații analizează în prezent lecțiile învățate și implicațiile acestei crize pentru NATO, statele membre și partenerii săi, în vederea creșterii rezistenței la astfel de crize imprevizibile. Acesta este un proces continuu de adaptare a mecanismelor și procedurilor, care – sunt încrezător – va asigura un răspuns eficient la o posibilă criză viitoare de acest tip.

Președintele român Klaus Iohannis a cerut relocarea unor active industriale strategice în Europa. Unii factori politici europeni au subliniat, de asemenea, necesitatea de a stabili o apărare puternică a companiilor strategice lăsate vulnerabile la achiziții. Cum pot aliații să lucreze împreună pentru a proteja activele strategice și pentru a aborda vulnerabilitățile lanțului de aprovizionare?

Vergil Chiţac: Criza de sănătate generată de pandemie a evidențiat importanța identificării timpurii a tuturor cerințelor asociate rezistenței și a existenței unor măsuri adecvate de răspuns. Securitatea energetică este o parte integrantă a acestor eforturi și un element vital al rezistenței noastre. Aspectele militare ale rolului NATO în securitatea energetică sunt un subiect de mare relevanță, mai ales dacă luăm în considerare procesul de adaptare al Alianței.

România, în calitate de Aliat al flancului estic, acordă o atenție specială dezbaterii actuale privind modalitățile de furnizare a forțelor aliate cu aprovizionarea necesară în permanență. Extinderea rețelei NATO Pipeline System (NPS) ar contribui probabil la securitatea energetică a NATO în ansamblu, în ceea ce privește mobilitatea și promptitudinea.

La fel de importante sunt măsurile luate de miniștrii apărării NATO în iunie pentru a consolida răspunsul NATO la criză și a reduce vulnerabilitățile lanțului de aprovizionare. De exemplu, crearea de stocuri de medicamente și echipamente medicale și a unui fond comun de sprijin financiar NATO, administrat de Agenția NATO de sprijin și achiziții, vor facilita distribuirea către aliați și parteneri cu ajutorul capacităților de transport militar.

Cooperarea NATO-UE s-a dovedit, de asemenea, esențială în gestionarea crizei actuale, deoarece a permis comunității medicale să răspundă la evenimente cu impact ridicat și să asigure securitate logistică specifică, inclusiv prin mecanismul european rescEU.

Ce rol joacă parlamentarii în această criză? Și ce rol poate juca diplomația interparlamentară, inclusiv în cadrul Adunării Parlamentare NATO, pentru a atenua această criză și a se pregăti pentru următoarea criză?

Vergil Chiţac: Criza generată de pandemia Covid-19 a afectat serios țările noastre, punând la o mare încercare capacitatea sistemelor noastre de sănătate, rezistența economiilor noastre și, nu în ultimul rând, răbdarea și înțelegerea cetățenilor noștri. O criză fără precedent are nevoie de măsuri fără precedent, iar alegerile pe care autoritățile le fac în combaterea pandemiei, într-un efort de a rezolva criza sistemului de sănătate și de a reduce șocurile din economie, vor avea un impact profund asupra viitorului nostru. În acest context, schimbul de cunoștințe și cele mai bune practici este vital. A devenit evident că nevoia de cooperare internațională a crescut în timpul acestei crize. Țările aliate ar trebui să colaboreze mai strâns pentru a atenua provocările cu care ne vom confruntă în viitor, iar AP NATO este o platformă excelentă pentru schimbul de experiențe naționale și găsirea de soluții comune. În aceste timpuri, parlamentarii ar trebui să acționeze ca promotori ai dialogului și cooperării între state, pentru a se pregăti pentru orice altă criză viitoare care ar putea apărea: economică, climatică, ecologică sau de sănătate.