Rusia, care deţine cele mai mari rezerve de gaze din lume, şi-a majorat livrările de gaze în China pentru a contracara diminuarea vânzărilor de gaze în Europa, după ce invazia din Ucraina a determinat statele occidentale să impună sancţiuni Moscovei şi să îşi reducă dependenţa de energia rusească. În acelaşi timp, procesul de diversificare a portofoliului de clienţi al Rusiei este lent.
Moscova a început să exporte gaze către China prin conducta Power of Siberia, de 5.111 kilometri, la finalul lui 2019 şi intenţionează să ajungă la o capacitate anuală de export de 38 miliarde metri cubi (bcm) în 2025, aproximativ 9% din consumul Chinei.
De asemenea, Rusia şi China au ajuns la un acord privind exporturi de 10 bcm din insula rusească Sakhalin începând din 2027.
De ani de zile, Rusia discută despre construirea Power of Siberia-2, cu o lungime de 2.600 km, care ar urma să transporte anual 50 miliarde metri cubi (bcm) de gaze, din regiunea Yamal, nordul Rusiei, în China, via Mongolia.
Discuţiile nu au dus la un acord, cele două părţi nu se înţeleg în problema preţului gazelor.
În septembrie, preşedintele Vladimir Putin ar urma să efectueze o vizită în China pentru a participa la celebrarea aniversării victoriei împotriva Japoniei în Al Doilea Război Mondial. Această călătorie urmează după vizita preşedintelui chinez Xi Jinping la Moscova, în mai.