Concluziile unui dosar așteptat în spațiul public: ancheta ANAF privind o amplă rețea transfrontalieră implicată în activități de evaziune fiscală și spălare de bani în domeniul comerțului cu panouri fotovoltaice a ajuns pe masa procurorilor, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a transmis ministrul Finanțelor Alexandru Nazare.
Potrivit Acestuia, ANAF documentează încă din 2024 acest caz, care vizează atât situația RICHRBT dar și un total de alte 16 firme, într-o schemă complex dirijată și cu operațiuni care depășesc granițele României.
Alexandru Nazare a scris: “Cercetările Antifraudei ANAF s-au întins pe o perioadă de un an de zile, utilizând ca instrumente atât analiza complexă a bazelor de date interne, cât și cooperarea cu instituțiile partenere din România și din statele membre UE și corelarea datelor fiscale, bancare și comerciale privind tranzacțiile suspecte.
Descoperirile ANAF arată multiple dimensiuni ale ilegalităților: un grup organizat de 17 firme, implicate în acțiuni de fals și uz de fals, constituire de grup infracțional, evaziune fiscală, spălare de bani și o rețea dispusă pe multiple paliere de control, intermediere și interfață scriptică, inclusiv persoane vulnerabile folosite fără scrupul pentru comiterea ilegalităților. Această rețea acționa coordonat în România, Belgia și Bulgaria.”
Care sunt concluziile fiscale?
➡️ Un prejudiciu la bugetul de stat de aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA-ului și a impozitului pe profit aferente operațiunilor comerciale fictive.
➡️ Măsuri asigurătorii aplicate de ANAF asupra bunurilor și conturilor bancare ale firmelor implicate, cu sume de peste 1,3 milioane de lei confiscate până în prezent.
➡️ Peste 6.000 de panouri fotovoltaice cu o valoare totală de 1,65 milioane de lei confiscate de ANAF.
Nazare mai declara: “Am dispus totodatǎ ANAF derularea unei anchete interne pentru verificarea breșelor din interiorul instituției și sancționarea tuturor celor a căror vinovăție va fi dovedită ca parte din această schemă.
În paralel, am integrat concluziile acestui tip de cazuri în noile pachete fiscal-bugetare: criterii suplimentare de risc fiscal și reguli mai stricte privind declararea inactivității. Altfel spus, transpunem în legislație concluziile acestui tip de anchete, pentru ca statul nu doar să reacționeze, ci și să prevină. ANAF va putea astfel să identifice mai rapid firmele cu comportament suspect și să elimine entitățile fără activitate reală, protejând astfel bugetul public și contribuabilii onești.
Am format, de asemenea, alături de Ministerul Justiției și ANAF, un grup de lucru dedicat pentru îmbunătățirea legislației și a controalelor interne. În România anului 2025, toate instituțiile responsabile trebuie să poată asigura antreprenorii onești că afacerile lor sunt în siguranță, fără ca rețelele criminale să își poată atribui peste noapte firme care nu le aparțin.
În ceea ce privește obiectivele ANAF, acestea sunt clare: administrația fiscală trebuie să fie un partener corect al contribuabililor onești și un adversar redutabil pentru toți cei care încearcă să fraudeze legea. Vinovații trebuie să plătească, iar datoria ANAF este să își facă din ce în ce mai bine treaba.”