Peste 60% din petrolul ajuns în România anul trecut a venit din Kazahstan

• Topul celor trei țări din care România a importat în ianuarie-noiembrie 2025 sunt: Kazahstan – 5,15 milioane de tone, Azerbaidjan – 1,25 milioane de tone, Libia – 792 de mii de tone. 

• Creșterea exporturilor din Kazahstan și Azerbaidjan către Europa reflectă reconfigurarea fluxurilor energetice din regiune, pe fondul eforturilor UE de a-și diversifica sursele de aprovizionare

România rămâne un consumator tradițional al țițeiului kazah, peste 60% din importurile de țiței ale României au venit, în ianuarie- noiembrie 2025, din Kazahstan, potrivit datelor INSSE. Totalul importurilor de țiței în ianuarie- noiembrie 2025 s-a ridicat la  8,3 milioane de tone, topul celor trei țări din care România a importat fiind Kazahstan – 5,15 milioane de tone, Azerbaidjan – 1,25 milioane de tone, Libia – 792 de mii de tone. 

România are trei unități de procesare a petrolului – Petromidia, deținută de KMG International, Petrobrazi – OMV și Petrotel – Lukoil, care asigură o capacitate importantă pentru întreaga regiune.  Cele peste 5 milioane de tone de țiței, venite din Kazahstan, au alimentat în principal rafinăria Petromidia, dar și celelalte două rafinării din țară, despre care este cunoscut faptul că apelează la importuri de țiței kazah, inclusiv Petrom, care trebuie să compenseze diferența dintre producția proprie de țiței și necesarul rafinăriei Petrobrazi.

Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, procesează anual peste 70% din țițeiul KEBKO și CPC, aceste tipuri de țiței fiind cele mai potrivite pentru structura instalațiilor sale. Anul trecut, cele 5,15 milioane de tone au ajuns din Kazahstan mare parte prin terminalul marin al KMGI din portul Midia, aflat la 8,6 km în largul Mării Negre.

Per total, România a procesat pe parcursul anului trecut 11,36 milioane de tone de țiței, din care 2,47 milioane au fost producție proprie și aproximativ 8,9 milioane de tone au fost importuri.

Pe lângă Kazahstan, România continuă să importe volume relevante și din Azerbaidjan. În 2025, livrările azere au totalizat 1,25 milioane de tone. Exporturile către România au reprezentat 4,8% din totalul exporturilor de petrol ale Azerbaidjanului, potrivit datelor Comitetului Vamal de Stat azer.

Creșterea exporturilor din Kazahstan și Azerbaidjan către Europa reflectă reconfigurarea fluxurilor energetice din regiune, pe fondul eforturilor UE de a-și diversifica sursele de aprovizionare. Pentru România, scăderea producției interne și creșterea dependenței de importuri reprezintă o provocare strategică, dar și o oportunitate de consolidare a relațiilor energetice cu statele din zona Mării Caspice.

• Structura produselor petroliere (importuri și exporturi)

1. Benzină standard: Cele mai importante cantități au fost aduse, anul trecut, din Ungaria – 60 de mii de tone; Gibtraltar – prima țară unde am exportat bezină standard

La importuri de benzină standard, sunt circa 65 de mii de tone, cu cele mai importante cantități aduse din Ungaria – 60 de mii de tone. La capitolul exporturi, circa 1,64 milioane de tone de benzine standard au fost trimise din România. Pe primul loc, o destinație surpriză – Gibraltar, cu circa 362 de mii de tone, urmată de Republica Moldova, cu 303 mii de tone (probabil datorită exporturilor făcute de companiile din România, extrem de prezente peste Prut, un exemplu fiind Rompetrol, care este lider de piață acolo) și Ucraina, cu 265 de mii de tone.

2. Benzină premium: România nu a importat cantități mari de benzină premium – doar 25 de mii de tone

România nu a importat cantități mari de benzină premium – doar 25 de mii de tone. Mare parte, 23,7 mii de tone, a venit, de asemenea, din Ungaria, cel mai probabil pentru benzinăriile Mol. În parte de exporturi, România a trimis peste hotare 38,4 mii de tone, cele mai importante cantități fiind direcționate către Franța – 19,2 mii de tone și Georgia – 7,5 mii de tone. În Georgia, singurii prezenți din România sunt cei de la Rompetrol, care operează acolo o rețea de 81 de stații de carburanți.

3. Motorină standard: România a importat aproape 1,8 milioane de tone de motorine standard, 660 de mii de tone venind din Turcia, 388 de mii din India și 260 de mii din Arabia Saudită

România a importat aproape 1,8 milioane de tone de motorine standard, 660 de mii de tone venind din Turcia, 388 de mii din India și 260 de mii din Arabia Saudită. Pe exporturi, cantitățile sunt la jumătate, comparativ cu importurile: puțin peste 900 de mii de tone de motorină standard au plecat din România, cu precădere în Republica Moldova (549 de mii de tone), Bulgaria (136 de mii de tone) și Ucraina (117 mii de tone). Așadar, exporturile au fost concentrate regional.

4. Motorină premium: România a fost un importator activ și de motorină premium, cu 230 de mii de tone aduse din țări precum Ungaria, Austria și Bulgaria 

 România a fost un importator activ și de motorină premium, cu 230 de mii de tone aduse din țări precum Ungaria (163 de mii de tone), Austria (33,7 mii de tone) și Bulgaria (23,7 mii de tone). Din datele analizate, cel mai plauzibil ar fi că aceste cantități au fost aduse de grupurile care dețin Mol, OMV Petrom și Lukoil pentru a alimenta piață locală.

5. Kerosen (Jet Fuel): Am exportat către Georgia și Moldova

Importurile nu sunt la un nivel ridicat – circa 36 de mii de tone, principalele surse fiind Turcia, cu 19,6 mii de tone și Belgia, cu 15,7 mii de tone. În schimb, la exporturi, situația e diferită, cu 228 de mii de tone, trimise peste tot în lume. Cel mai însemnate cantități au plecat către Georgia – 86 de mii de tone și Rep. Moldova – 55 de mii de tone. Practic, mai mult de jumătate din total a mers în două țări, chiar dacă România a exportat kerosen în nu mai puțin de 49 de țări.

• Producția de țiței a României a păstrat trendul descendent, scăzând și în 2025 cu 7,5%

Producția de țiței a României a păstrat trendul descendent, scăzând și în 2025 cu 7,5%, ceea ce o face tot mai dependentă de importuri. În ciuda declinului, România rămâne al treilea producător de țiței din UE, după Italia și Danemarca. Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), producţia de ţiţei va continua să scadă până în anul 2027 cu un ritm mediu anual de 2,5%, această scădere fiind consecinţa declinului natural al zăcămintelor.

• Exporturile de petrol ale Kazahstanului au continuat să crească în 2025, atingând un volum total de 76 de milioane de tone

Exporturile de petrol ale Kazahstanului au continuat să crească în 2025, atingând un volum total de 76 de milioane de tone, dintre care 65,7 milioane de tone au fost direcționate către statele europene. Această evoluție marchează o consolidare a rolului Europei ca principal partener energetic al Kazahstanului, într-un context global în care statele UE caută să-și diversifice sursele de aprovizionare pentru a reduce dependența de Rusia.

Europa rămâne de departe cea mai importantă piață, absorbind aproximativ 86% din exporturile totale ale Kazahstanului. Conform datelor Biroului Național de Statistică din Kazahstan, Italia rămâne principala destinație pentru petrolul kazah, deși ponderea sa a scăzut de la 43% în 2024 la 38% în 2025. Cu 28,9 milioane de tone, Italia nu este doar un consumator final, ci și un hub logistic major, datorită portului Trieste. De aici, țițeiul kazah este pompat prin conducta TAL către rafinării din Austria, Germania și Cehia, ceea ce transformă Italia într-un punct cheie al infrastructurii energetice europene.