Secretarul general al NATO, Mark Rutte, va insista la summitul alianţei de marţi şi miercuri că statele membre îşi respectă promisiunea de a creşte cheltuielile pentru apărare, relatează luni Reuters, care precizează că, în ciuda acestui lucru, progresele au fost inegale, iar aceste eforturi deja suprasolicită unele bugete naţionale.
Sub presiunea preşedintelui american Donald Trump, membrii pactului militar format din 32 de ţări au convenit la summitul de anul trecut să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035 – puţin peste dublul nivelului general al statelor europene şi al Canadei în 2025.
Însă, de atunci, au apărut două tabere: una este condusă de Germania şi de naţiunile predominant nordice şi est-europene, care au găsit spaţiul fiscal necesar pentru a creşte cheltuielile; în cealaltă, există mai mulţi jucători importanţi care au dificultăţi în a face acelaşi lucru.
“Regatul Unit nu se descurcă, de exemplu. Nici Franţa şi nici Italia”, a declarat Guntram Wolff, cercetător senior la grupul de experţi în economie Bruegel, despre cele mai mari trei economii din Europa, după Germania.
NATO afirmă că membrii săi europeni plus Canada au cheltuit anul trecut cu 90 de miliarde de dolari în plus pentru apărare, în termeni reali, faţă de 2024, în contextul în care încearcă să majoreze cheltuielile militare de bază la 3,5% din PIB până în 2035 şi cu încă 1,5% din PIB pentru aspecte legate de securitate.
Înainte de summit, Rutte a subliniat că noile cheltuieli de anul trecut se ridică la o sumă mai mare, de 139 de miliarde de dolari în termeni nominali, şi că există un “angajament ferm” de a atinge la timp obiectivul combinat de 5%.
Germania va folosi o modificare a regulilor care scuteşte cheltuielile pentru apărare de limitele stricte de împrumut pentru a-şi dubla cheltuielile la peste 200 de miliarde de euro (228,38 miliarde de dolari) până în 2030, conform unui proiect de buget văzut de Reuters înainte de o revizuire a cabinetului de luni.
Polonia, Lituania şi Estonia – ţări în care percepţia ameninţării reprezentate de Rusia este cea mai acută – sunt deja pe cale să atingă noile obiective, Varşovia alocând în special 4,3% din PIB apărării anul trecut.
În alte părţi, eforturile se confruntă cu obstacole politice şi fiscale.
Săptămâna trecută, Marea Britanie a anunţat planuri pentru cheltuieli suplimentare de apărare de 15 miliarde de lire sterline (20,01 miliarde de dolari), finanţate parţial prin reduceri în alte părţi. Dar s-a dovedit că o treime era încă nefinanţată, ceea ce creează o provocare bugetară timpurie pentru probabil noul prim-ministru Andy Burnham.
Mai important, planul a fost criticat de politicienii opoziţiei şi de foştii şefi militari pentru că nu a stabilit când vor ajunge la 3% din PIB cheltuielile pentru apărare, în drumul spre îndeplinirea angajamentului Regatului Unit faţă de NATO de a cheltui 3,5% din PIB până în 2035.
“Cheltuielile pentru apărare vor rămâne probabil una dintre cele mai mari presiuni fiscale cu care se confruntă Marea Britanie pe termen mediu”, a declarat Max Warner, economist senior în cercetare la Institutul pentru Studii Fiscale, un think tank.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni urmează să declare la summit că Roma, în ciuda uneia dintre cele mai mari poveri ale datoriei din Europa, va creşte cheltuielile de apărare de bază şi secundare la 2,8% din PIB în 2026, cu aproximativ 0,71 puncte procentuale mai mult decât anul trecut.
Însă, având în vedere că cheltuielile militare mai mari sunt nepopulare în rândul multor alegători înaintea alegerilor naţionale de anul viitor, cea mai mare parte a creşterii va proveni din cheltuielile pentru securitate internă, cum ar fi sarcinile poliţiei.
Planurile detaliate de Franţa în aprilie presupun majorarea cheltuielilor pentru apărare la 2,5% din PIB până la sfârşitul deceniului, de la aproximativ 2% în prezent, chiar dacă Parisul încearcă să-şi alinieze deficitul general la regulile zonei euro – un obiectiv bugetar dificil în perspectiva alegerilor prezidenţiale de anul viitor.
Între timp, guvernul socialist al Spaniei nu pare să se clintească din refuzul său de a cheltui mai mult de 2,1% din PIB pentru apărare, noile resurse urmând să fie puternic direcţionate către tehnologii cu aplicaţii civile.
În altă parte, oficialii NATO au pus sub semnul întrebării afirmaţia a trei ţări – Republica Cehă, Slovenia şi Albania – conform căreia au îndeplinit vechea ţintă a alianţei de 2% din PIB, şi le-au cerut să îşi revizuiască şi să îşi prezinte din nou cifrele privind cheltuielile.
“Pentru noi, provocarea este să ne asigurăm că aliaţii rămân pe calea credibilă către angajamentul de 3,5%. În cazul în care continuăm să mergem cu 2%, atunci nu suntem pe calea credibilă”, a declarat un înalt oficial al NATO.
Wolff, de la Bruegel, a remarcat că, spre deosebire de summitul de anul trecut de la Haga, liderii europeni îl pot privi pe Trump în ochi şi pot argumenta că au preluat povara unui efort de război din partea Ucrainei care a demonstrat că este capabil să reziste avansurilor ruseşti.
Totuşi, chiar dacă publicul european ar putea începe să accepte că mai mulţi bani ar trebui să fie alocaţi armatei, unii observatori susţin că furnizorii de arme vor trebui convinşi că cheltuielile guvernamentale pentru apărare vor rămâne ridicate înainte de a face investiţiile necesare pentru a-şi creşte capacitatea.
“A existat o perioadă înainte de Trump şi va exista o perioadă după Trump, aşa că această ţintă de 5% se poate schimba oricând”, a declarat Ana Boata, şefa departamentului de cercetare economică de la Allianz Trade.
“Aşadar, cred că există un pic de scepticism din partea companiilor europene de apărare în ceea ce priveşte creşterea investiţiilor pentru a creşte producţia”, a spus ea. AGERPRES
| Știri BVB