Autor: Eugen Lascu

Începând cu anii 1980, lumea a pășit în așa-numita “Era disruptivă”,  o epocă marcată de tehnologia disruptivă, care s-a revărsat asupra celorlalte domenii: economic, social, geopolitic etc. Procesul a fost amplificat și mai mult de pandemia “COVID-19”.

Acest articol este dedicat conceptului, procesului de Active Turnaround – Redresare Activă, ca răspuns viabil și condiție-cheie la provocările perturbatoare menționate mai sus.  Reiterând, într-un context disruptiv, guvernat de o complexitate exponențială, companiile se confruntă cu provocări uriașe. De departe, cea mai mare provocare este continuitatea afacerii, creșterea și capacitatea de reziliență. Pentru a asigura cu succes aceste condiții, este obligatoriu să se adopte o conducere preventivă activă, în care redresarea activă joacă un rol crucial.

Redresarea Aactivă (Active Turnaround) se bazează în mod fundamental pe leadership, în “4As Leadership”, care ar trebui să consacre patru trăsături și capacități imperative: Alertă, Agilitate, Anticipare și Adaptabilitate. Fără această abordare este dificil, dacă nu imposibil, să facem față tuturor acestor complicații date de o lume atât de complexă și de perturbatoare.

Rolul procesului de redresare

Piatra de temelie a procesului de redresare este Diagnoza, prin care sunt identificate simptomele, cauzele declinului și măsurile, terapia care ar trebui luate. Este extrem de important să știm că în procesul de diagnoză:

• Indicatorii financiari, indicatori-cheie de performanță (KPI), reprezintă efectul, nu cauzele problemelor. Ei oferă indicații cu privire la simptomele organizației;
• Cauzele stresului trebuie căutate în latura calitativă a organizației, în “blocurile corporative” (leadership, guvernanță corporativă, dezvoltare, management operațional, managementul proceselor, guvernanță IT etc.). Factorii declanșatori de risc generează “sângerare”, o capacitate slabă de reziliență și o lipsă de adaptabilitate la provocările disruptive ale pieței. Soluțiile de redresare ar trebui abordate aici.

Concluziile diagnozei determină soluțiile necesare, care pot fi, după cum se descrie în figura se mai jos: Redresare strategică, Redresare operațională sau Redresare financiară. În multe situații, toate aceste trei sunt integrate în pachetul “o singură soluție”:

Viziunea conducerii este esențială pentru succesul organizațional. Evenimentele perturbatoare sunt omniprezente, pot apărea evenimente cu impact imprevizibil asupra stabilității organizației.

Dihotomia dintre redresare și restructurare

Există o dezbatere reală cu privire la rolul redresării și la diferența dintre redresare și restructurare:

În ceea ce privește punctele lor de congruență, ar trebui menționat faptul că redresările și restructurările vizează amândouă revitalizarea unei întreprinderi care încearcă să evite insolvența și spectrul său de rezultate: insolvența, reorganizarea și, în cele din urmă, falimentul.

În timp ce restructurarea este în mod fundamental o abordare reactivă a riscului iminent de insolvență al unei întreprinderi, fiind reglementată de un sistem formal, judiciar (de exemplu, Directiva Europeană privind restructurarea preventivă 2019/1023, legislațiile naționale privind insolvența etc.), redresarea este în mod fundamental un proces de conducere care încearcă să asigure continuitatea activității, creșterea și creșterea capacității de rezistență a întreprinderii. Prin acest proces se evită suferința, insolvența.

Modelul “4As Leadership” pentru redresarea activă

Active Turnaround/Redresarea Activă, solicită un model global inovator, pe care autorul l-a intitulat “4As Leadership“. Într-o lume disruptivă, marcată de riscuri pandemice, geopolitice și tehnologice, o lume numită “Eva exponențială“, în care evoluțiile nu mai sunt lineare, guvernate de sisteme din ce în ce mai complexe. “4As Leadership,” solicită câteva trăsături obligatorii în abordarea provocărilor emergente:

În concluzie, redresarea activă este în esență un proces de leadership, unul informal, care încearcă să asigure continuitatea activității, creșterea și creșterea capacității de reziliență a întreprinderii. Prin acest proces sunt evitate dificultățile, insolvența.

Având în vedere relația intrinsecă dintre redresarea activă și continuitatea afacerii, o condiție vitală este dezvoltarea unei evaluări constante a potențialelor aspecte critice pentru a supraviețui în timpul unui eveniment perturbator care afectează întreprinderea, pentru a asigura creșterea și pentru a demonstra reziliență. Acest proces de evaluare nu este nici pe departe un eveniment punctual, ci ar trebui să fie un exercițiu perpetuu, plin de dinamism.

Eugen Lascu este un Practician Certificat în Turnaround și Restructurare, fiind Fellow Member în Asociația Europeană a Practicienilor în Turnaround (European Association of Turnaround Practitioners – EACTP), unde are și calitatea de Acreditor la nivel international, pentru cei care vor să se certifice în această profesie. Totodată, este și Practician Certificat în Change Management, Certificat de PROSCI (Companie din SUA care a creat conceptul ADKAR în Change Management), de asemenea a obținut titlu de doctor in Management Strategic – Turnaround și Restructurare. Are o experiență profesională de peste 40 de ani, fiind de-a lungul timpului: director economic (CFO), director general (CEO), director executiv într-o bancă internațională și vicepreședinte de Grup economic.
Experiența sa profesională a fost însoțită și dublată de o preocupare de perfecționare continuă prin programe de formare în țară și în străinătate.
În prezent este Managing Partner la firma de consultanță Thepesia Corporate Advisory.