MOL Group continuă investițiile în hidrogen verde în Europa Centrală și de Est, după instalarea în 2024 a unui electrolizor de 10 MW la rafinăria Dunărea din Ungaria, dezvoltând un proiect similar la rafinăria Rijeka din Croația și având în plan un electrolizor de 20 MW și la rafinăria din Bratislava. Hidrogenul va face parte din viitorul mix de combustibili, însă dezvoltarea sa este mai complexă și presupune inclusiv construirea unei infrastructuri noi, a declarat, recent, Ádám Horváth, New and Sustainable Businesses Vice President al MOL Group, la evenimentul organizat de companie cu ocazia inaugurării noii unități de biometan de la Szarvas, Ungaria.
MOL Group vede hidrogenul drept una dintre componentele viitorului portofoliu energetic și investește deja în proiecte care să îi permită să acumuleze experiență și know-how în acest nou lanț valoric.
Portofoliul de combustibili va fi mult mai complex peste 10-15 ani
Ádám Horváth consideră că transformarea sectorului nu va însemna înlocuirea pur și simplu a benzinei și motorinei cu o singură tehnologie.
„Dacă mă întrebați cum îmi imaginez viitorul portofoliu de combustibili, probabil că nu am un răspuns complet și exact” privind ponderea diferiților combustibili peste 10-15 ani, a spus reprezentantul MOL.
Un lucru este însă sigur, potrivit acestuia: portofoliul va fi mai complex decât în prezent. Benzina și motorina vor continua să existe, dar alături de acestea se vor regăsi hidrogenul, alți combustibili avansați și biometanul.
Hidrogen versus biometan: infrastructura face diferența
Unul dintre punctele interesante ale prezentării MOL a fost comparația dintre hidrogen și biometan din perspectiva infrastructurii necesare.
Horváth a arătat că unul dintre avantajele competitive ale biometanului este faptul că poate utiliza infrastructura existentă de gaze naturale, în timp ce hidrogenul necesită o infrastructură nouă.
Această diferență este relevantă și în contextul modului în care MOL spune că își selectează investițiile pentru tranziția energetică. Compania promovează conceptul de „smart transition”, respectiv prioritizarea proiectelor de sustenabilitate care pot genera și randamente economice atractive.
Horváth a subliniat că, fiind o companie listată, MOL urmărește profitabilitatea și consideră că, pe termen lung, vor rezista acele investiții de sustenabilitate care pot genera profit într-un mod sustenabil, fie pe baze comerciale, fie prin cadrul de reglementare.
În perspectiva cadrului european de după 2030, MOL susține o mai mare flexibilitate pentru statele membre UE și o abordare bazată pe neutralitate tehnologică.
Potrivit lui Horváth, reglementările europene ar trebui să țină cont mai mult de realitățile regionale, iar alegerea tehnologiilor capabile să furnizeze cele mai bune rezultate nu ar trebui făcută exclusiv la Bruxelles.
„Nu la Bruxelles ar trebui să se decidă ce tehnologie trebuie să aducă beneficiile așteptate, ci piața și mecanismul economic ar trebui, în cele din urmă, să decidă ce funcționează bine și ce nu”, a afirmat reprezentantul MOL.
MOL consideră, totodată, că tranziția energetică nu va avea o singură soluție tehnologică. Hidrogenul, biometanul, combustibilii avansați, electrificarea și combustibilii convenționali vor coexista, în proporții care vor depinde atât de reglementările europene, cât și de maturitatea tehnologiilor și de realitatea economică a fiecărui proiect.
| Știri BVB