Update articol:

Adriean Pârlog, ICSS: Kazahstan – ianuarie 2022 – o nouă revoluție colorată?

captura Twitter

Începând cu 2 ianuarie 2022, grupuri de cetățeni din partea de vest a Kazahstanului au declanșat puternice mișcări de stradă, urmare a creșterilor exagerate a prețurilor la combustibili. În condițiile crizei energetice generalizate, prețurile la combustibili s-au dublat într-un singur pas.

Criza din Kazahstan dezvăluie acutizarea unei rupturi a relațiilor tribale tradiționale între așa numitele regiuni ale Kazahstanului de Sud (care l-a dat lumii pe Nursultan Nazarbaiev și a cărui familie controlează cea mai mare parte a economiei țării), Kazahstanul Central și Kazahstanul de Vest. Până la includerea actualului teritoriu al Kazahstanului în URSS, istoria nu a cunoscut un stat centralizat în zonă.

captura Twitter

Vestul Kazahstanului a devenit o regiune construită aproape în întregime în jurul industriei petroliere și reprezintă sursa principală de venituri pentru bugetul național. Pentru ca dosarul Kazahstan să capete și o dimensiune nucleară, în ziua declanșării miscărilor stradale, pe piața Uraniului s-a înregistrat un salt al prețului acestui combustibil de 8% într-o singură zi. Această țară deține 40% din potențialul global de combustibil nuclear.

Principala problemă curentă a Kazahstanului este data de lipsa reformelor economice promise de președintele Kassym-Jomart Tokaiev în timpul campaniei sale prezidențiale pe care nu le-a onorat din cauza relațiilor subterane pe care le are cu familia lui Nursultan Nazarbaiev. Este posibil ca fostul prim-ministru Akezhan Kazhegeldin (care a fugit din Kazahstan la sfârșitul anilor 1990) să își asume conducerea protestelor, dar revenirea sa rămâne doar o ipoteză pur „teoretică”. Deocamdată, singurele revendicări politice ale protestatarilor au venit din partea unor grupuri anonime suspectate de ilegalități. După trei zile de proteste și ciocniri din ce în ce mai violente cu poliția, președintele kazah, Kassym-Jomart Tokaiev, a decis demiterea guvernului și a restabilit controlul prețurilor la hidrocarburi. Protestele au continuat și în dimineața zilei de 5 ianuarie, când demonstranții au forțat preluarea controlului asupra unor clădiri ale administrației locale din Almaty, dar și din alte localități ale țării.

În situația creată, președintele Tokayev a anunțat că a cerut Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, condusă de Rusia, asistență militară, argumentând că „bande teroriste antrenate în străinătate” reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea națională. Ministerele de externe din Georgia, Moldova si Ucraina consideră dislocarea de forte pro Moscova drept inechitabilă.

În Almaty, protestatarii au preluat controlul clădirii administrației orașului, precum și o reședință a președintelui care, ulterior au fost incendiate. Protestatarii au incendiat sute de vehicule, inclusiv multe mașini de poliție și au spart mai multe magazine, restaurante și peste o sută de companii de mai mici dimensiuni. Au fost înregistrate sute de victime, inclusiv morți, dar si distrugerea unor simboluri politice, statui ale fostului lider Nursultan Nazarbaiev. Acesta ia în calcul să părăsească Kazahstanul pentru „asistență medicală” în străinătate, cel mai probabil în Rusia.

Unul dintre cei mai influenți membri ai familiei Nazarbaiev este fiica acestuia Radiga Nazarbaieva, considerată drept persoana din Kazahstan cea mai apropiata lui Vladimir Putin. Recent, pentru tratarea de Covid-19 a fostului președinte kazah, Putin a trimis o echipă medicală special destinată supravegherii sănătății liderului local. În contextul evenimentelor fiebinți, influentul ginere al fostului președinte, Timur Kulibaev, a părăsit deja Kazahstanul la bordul avionului personal având ca destinație, cel mai probabil, Federația Rusă. Pe rețelele sociale au circulat filme care prezintă cum demonstranții jefuiesc o clădire a structurilor naționale de securitate din care au sustras arme și muniții, inclusiv ceea ce par a fi lansatoare de grenade. Angajați ai Aeroportului Internațional Almaty au afirmat că mai mulți protestatari au preluat controlul aeroportului, părăsit de forțele de securitate și de călatori. Toate zborurile au fost anulate, inclusiv zboruri ale companiilor ruse, belaruse și kuweitiene.

Președintele Kassym-Jomart Tokayev a anunțat propuneri pentru transformări politice în Kazahstan și l-a revocat pe Nursultan Nazarbayev din funcția de președinte pe viață al Consiliului Național de Securitate. Concomitent, l-a demis pe Karim Massimov (fost prim ministru al țării, cu studii în China) din funcția de șef al Comitetului pentru Securitate Națională al Kazahstanului. De asemenea, i-a demis pe șeful serviciului de securitate prezidențială și pe directorul Serviciului Securității Statului. Într-un discurs televizat, Tokayev a anunțat un răspuns „extrem” al forțelor de securitate împotriva „mulțimii de bandiți”, cărora li s-au alăturat și membri ai poliției și ai forțelor armate. La ora locală 13.00, viceprimarul orașului Almaty a anunțat începerea unei „operațiuni antiteroriste” pentru reluarea controlului asupra orașului. Concomitent, Kazakhtelecom, cea mai mare companie de telecomunicații din țară, a dezactivat accesul la internet în mare parte din țară și mai multe canale de televiziune au oprit emisiile.

La Moscova, Leonid Kalașnikov, liderul Comisiei pentru afaceri legate de Comunitatea Statelor Independente din Duma de Stat, a declarat că Rusia este obligată să răspundă la apelul Kazahstanului și că autoritățile kazahe nu vor permite „forțelor anti-ruse” să vină la putere în țară. Forțelor de poliție  din Moscova li s-a cerut toleranță zero față de eventuale manifestări de solidaritate cu mișcarea anarhistă din Kazahstan. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și-a exprimat încrederea că „prietenii din Kazahstan își pot rezolva singuri problemele interne”. Informații neconfirmate oficial indică faptul că Nicolai Patrusev, secretar al Consiului Securității Federației Ruse, se află deja în Kazahstan, urmând același model de abordare a situației locale pe care l-a avut în Belarus, cu prilejul unor evenimente similare. Ministrul de Externe al Uzbekistanului a declarant că speră ca „oamenii așezați din Kazahstan vor fi capabili să prevină escaladarea instabilității și să evite violența și pierderea de vieți”. Ministrul și-a reiterat „sprijinul neclintit pentru poporul și conducerea Kazahstanului”.

Un purtător de cuvânt al Uniunii Europene a cerut „toți cei implicați să acționeze cu responsabilitate și reținere și să se abțină de la acțiuni care ar putea duce la o escaladare suplimentară a violenței”. UE recunoaște dreptul la protest, dar insistă că demonstrațiile rămân „non-violente și să se evite orice incitare la violență”. Autoritățile din Kazahstan trebuie, de asemenea, să respecte „proporționalitatea în utilizarea forței atunci când își apără interesele legitime de securitate, solicitând o „rezolvare pașnică a situației prin dialog cuprinzător cu toate părțile interesate și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor”.

Agenția rusă de știri RIA Novosti a preluat informația conform căreia Departamentul de Stat al SUA i-a avertizat pe cetățenii americani din Kazahstan să evite participarea la demonstrații, să stea departe de ferestre și balcoane și să se adăpostească, pe cât posibil. Purtătorul de cuvânt al președintelui Biden a respins categoric implicarea sub orice formă a SUA în manifestările de stradă înregistrate în Kazahstan, apreciind drept „nebune afirmațiile rușilor”. Președintele belarus, Alexander Lukașenko l-a sunat miercuri pe Vladimir Putin și apoi pe Kassym-Jomart Tokayev pentru a discuta despre situația din Kazahstan. Nikol Pashinyan, primul-ministru al Armeniei, țară ce deține președinția rotativă a Organizației  Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), a anunțat că a început consultări cu liderii statelor membre cu privire la situația din Kazahstan.

*

*                *

Este evident faptul că Federația Rusă nu își poate permite pierderea influenței în Kazahstan, stat pe care îl consideră parte a culturii ruse. Din cei, aproximativ, 19 milioane de locuitori ai Kazahstanului 20% sunt etnici ruși pe care Moscova s-a angajat să-i protejeze.

Evenimentele din acest început de an pun în gardă și China, care a investit peste 35 miliarde dolari în această țară în ultimii 15 ani, în contextul programului Belt and Road Initiave și al parteneriatului energetic.

În perspectiva viitoarelor negocieri dintre Federația Rusă, SUA și NATO referitoare la Ucraina, este posibil ca dosarul Kazahstan să reprezinte o sursă suplimentară de argumente pentru toate părțile. Rămâne de văzut cărei părți îi va fi mai folositor.

Autor: Adriean Pârlog, ICSS

BVB | Știri BVB

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (02/02/2023)

Reluare tranzactionare - ora 10:00 - conform Codului BVB - operator de piata reglementata (Titlu II - art. 115 si Titlu III - art. 6) - Decizie ASF nr. 84/02.02.2023 - aprobare document oferta publica de cumparare actiuni FP

OMV PETROM S.A. (SNP) (02/02/2023)

Rezultate financiare preliminare la 31 decembrie 2022

IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR S.A. (IMP) (01/02/2023)

Raport auditor S2 2022 art. 108 Legea 24/2017 (R)