Update articol:

Agerpres: E.ON şi Engie propun stabilirea unui nou calendar de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie

Principalii furnizori de gaze pentru populaţie, E.ON România şi Engie România, propun autorităţilor stabilirea unui nou calendar de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie, în paralel cu implementarea unui sistem de protecţie a consumatorilor vulnerabili, potrivit reprezentanţilor celor două companii energetice, potrivit Agerpres.

Aceasta în contextul în care, potrivit OUG 114/2018, de la 1 aprilie preţul gazelor de producţie internă va fi plafonat la 68 de lei pe MWh, timp de trei ani.

„Întrebarea este ce se va întâmpla după ce OUG nu va mai fi aplicată. Acum preţul este 68 de lei pe MWh. Cum vom merge peste noapte de la 68 de lei la 130-140 de lei sau la cât va fi preţul de piaţă atunci? Este o problemă pentru noi. Am făcut o propunere pentru a încerca să facem o punte între preţul stabilit acum şi cel al pieţei”, a spus Eric Stab, director general al Engie România, miercuri, într-o conferinţă pe teme de profil.

El a amintit că au mai existat în trecut calendare de acelaşi fel, care au fost agreate de autorităţi şi de toţi participanţii la piaţă.

„Mă refer la mecanisme din trecut, la calendare cu creşteri treptate. Am putea să facem din nou acest lucru, pentru ca atunci când schema va fi finalizată, să ajungem la preţul pieţei”, a explicat şeful Engie România.

Stab a susţinut că, pe bursă, preţul gazelor ajunsese la 115-125 de lei la finele anului trecut, iar dacă nu s-ar fi luat măsura de plafonare preţul reglementat pentru populaţie ar fi trebuit să crească cu 25%. Aceasta după ce, anul trecut, Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) operase deja trei majorări, totalizând 22%.

„Eram în situaţia în care, dacă ar fi respectat metodologia, ANRE trebuia să facă o majorare consistentă de preţ şi atunci Guvernul a intervenit cu faimoasa OUG 114. Însă nu acesta era răspunsul adecvat pentru această problemă. Trebuia un mecanism prin care să fie protejaţi consumatorii vulnerabili”, a adăugat Stab.

Opinia sa a fost susţinută şi de directorul de guvernanţă corporativă al E.ON România, Anca Dragu, prezentă la acelaşi eveniment.

„Liberalizarea pieţei trebuie să vină la pachet cu protejarea vulnerabililor. Trebuie identificate sursele de finanţare, iar mecanismul să fie simplu şi funcţional”, a menţionat ea.

Potrivit lui Dragu, sistemul actual, în care toţi consumatorii casnici sunt protejaţi, îi favorizează pe cei bogaţi, care au case mari şi consumă mult gaz, dar plătesc acelaşi preţ ca şi cei cu venituri mici. Ea a arătat că este de acord şi cu stabilirea unui nou calendar de dereglementare a preţurilor la consumatorii casnici.

„Pe termen lung, vrem o piaţă unde preţul este liber, o piaţă funcţională, o piaţă lichidă, iar acest lucru nu se poate face mâine, ci pe un orizont de timp, cu calendare de liberalizare şi cu anumite etape. Este singura soluţie”, a mai spus reprezentanta E.ON România. 

Anca Dragu a mai spus că era de aşteptat ca oficialii Comisiei Europene să demareze procedura de infringement împotriva României în sectorul gazelor, întrucât OUG 114/2018 încalcă tratatul de bază al UE şi principiile de piaţă internă.

„Era de aşteptat (să fie declanşată procedura de infringement – n.r.), pentru că OUG încalcă tratatul de funcţionare a UE, principiile de bază de piaţă internă. S-a declanşat prima etapă, primul pas a fost făcut. Îngrijorătoare este plafonarea preţului, alocarea de cantităţi şi, de asemenea, Comisia consideră că ordonanţa de urgenţă nu protejează consumatorul vulnerabil, aşa cum este motivat în expunerea de motive”, a spus Dragu într-o conferinţă de profil.

Potrivit acesteia, în perioada următoare Guvernul trebuie să clarifice aceste suspiciuni pe care Comisia le-a pus pe masă. „Suntem la dispoziţia autorităţilor pentru clarificări în acest sens”, a adăugat Dragu.

Pe 7 martie, Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere pentru nepunerea corectă în aplicare a anumitor cerinţe prevăzute de Directiva privind gazele naturale (Directiva 2009/73/CE) şi de Regulamentul privind siguranţa furnizării de gaze (Regulamentul UE 2017/1938).

Acesta este primul pas al procedurii de infringement. Statele avertizate au la dispoziţie două luni pentru a răspunde Comisiei. În caz contrar sau în cazul în care răspunsul nu este satisfăcător, Comisia trece la a doua etapă, avizul motivat. A treia etapă a procedurii de infringement este trimiterea României la Curtea Europeană de Justiţie.

Potrivit CE, cele două directive vizează asigurarea competitivităţii pe pieţele gazelor din UE, garantând în acelaşi timp aprovizionarea în condiţii de securitate a gospodăriilor şi a altor clienţi care necesită o protecţie specială.

„În urma analizării măsurilor legislative adoptate de România în decembrie 2018, Comisia a constatat că sistemul preţurilor angro reglementate nou introduse pe piaţa gazelor din România este contrar cerinţelor juridice ale UE. De asemenea, Comisia consideră că aceste măsuri nu sunt adecvate pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creşterilor excesive de preţ”, susţine Executivul comunitar.

Guvernul de la Bucureşti a decis în luna decembrie 2018, prin Ordonanţa de Urgenţă privind măsurile fiscal-bugetare, plafonarea la 68 de lei/MWh a preţului la gaze pentru următorii trei ani pentru toţi consumatorii casnici. Pentru consumatorii industriali preţul va fi, de asemenea, plafonat însă va fi un mix între preţul de 68 de lei pentru consumatorii industriali, preţul de import şi costul de înmagazinare.

Consilierul pe probleme economice al premierului, Darius Vâlcov, a precizat atunci că decizia privind plafonarea preţului la gazele naturale nu contravine regulilor europene, iar Legea concurenţei chiar recomandă acest lucru, întrucât pe piaţa gazelor din România există o situaţie de oligopol.