Autor: Andrei Rădulescu
Datele publicate recent de Eurostat indică ajustarea deficitului bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025, cel mai redus nivel din 2023, dar cu mult peste media înregistrată în Uniunea Europeană, de 3,1%.
Această evoluție a fost determinată de măsurile implementate începând cu vara anului trecut, pentru menținerea în categoria țărilor recomandate pentru investiții. Măsurile au vizat atât partea de venituri, cât și componenta cheltuieli.
În ceea ce privește veniturile la buget, se evidențiază creșterea încasărilor din TVA, de la 6,8% din PIB în 2024 la 7,1% din PIB în 2025 (nivel foarte apropiat de media Uniunii Europene, de 7,2%). Este cel mai ridicat nivel din 2015, anul în care s-a implementat reducerea cotei la alimente și servicii alimentare. Majorarea încasărilor de TVA în 2025 a fost determinată de creșterea cotelor de TVA aplicată de la 1 august.
De asemenea, veniturile la buget din taxarea producției și importurilor au crescut de la 11,0% din PIB în 2024 la 11,2% din PIB în 2025, cel mai ridicat nivel din 2016, dar cu mult sub media europeană de 12,8%.
Pe de altă parte, veniturile din taxa pe proprietate au scăzut de la 1,2% din PIB în 2024 la 0,9% din PIB în 2025, minimul din 2021, dar apropiat de media Uniunii Europene.
În ceea ce privește cheltuielile, se evidențiază reducerea celor de personal, de la 11,2% din PIB în 2024 la 10,5% din PIB în 2025 (cel mai redus nivel din 2023), pe fondul înghețării salariilor publice. Media Uniunii Europene pentru această categorie de cheltuieli s-a situat la 10,3% în 2025.
De asemenea, ponderea subvențiilor în PIB s-a diminuat de la 0,8% în 2024 la 0,5% în 2025, cel mai redus nivel din 2019, cu mult sub media europeană de 1,4%.
La polul opus, cheltuielile cu dobânzile au crescut de la 2,4% din PIB în 2024 la 2,8% din PIB în 2025, cel mai ridicat nivel din 2001 și peste media europeană de 1,9%.
Se evidențiază însă majorarea transferurilor de capital, de la 1,1% din PIB în 2024 la 1,9% din PIB în 2025, cel mai ridicat nivel din 2011 și cu mult peste media europeană de 1,4%. Această evoluție confirmă orientarea pro-investițională a politicii fiscal-bugetare în 2025.
Per ansamblu, veniturile la buget și cheltuielile publice (exprimate ca procent din PIB) au înregistrat niveluri record în 2025, de 35,4%, respectiv 43,3%. Acestea au continuat să fie însă inferioare nivelurilor medii din Uniunea Europeană, de 46,4%, respectiv 49,5%.
Nu în ultimul rând, ponderea datoriei publice în PIB a crescut pentru al treilea an la rând în 2025, cu un ritm anual de 4,5 puncte procentuale la 59,3%, menținându-se astfel sub pragul de 60% din Tratatul de la Maastricht.
Estimările econometrice elaborate (și reprezentate în graficul de mai sus) indică ajustarea componentei structurale a deficitului bugetar de la 9,0% din PIB în 2024 la 7,6% din PIB în 2025, cel mai redus nivel din 2023. Pe de altă parte, componenta ciclică a deficitului bugetar s-a consolidat la 0,3% din PIB în 2025.
Cu alte cuvinte, ajustarea finanțelor publice în 2025 în România a fost determinată strict de componenta structurală, în contextul reformelor structurale implementate.
În acest context, atrag atenția cu privire la importanța continuării reformelor structurale pentru menținerea pe traiectoria de consolidare fiscal-bugetară, necesară nu doar pentru menținerea în categoria țărilor recomandate pentru investiții, cât și pentru întărirea capacității de rezistență la momentul incidenței unor noi șocuri.
| Știri BVB