Valul de migranţi cu care s-a confruntat Europa din 2015 şi 2016 a dus la divizarea continentului pe acest subiect, la conflicte interne în ţările membre, dar şi la creşterea partidelor anti-migraţie şi a formaţiunilor extremiste de dreapta cum ar fi cea condusă de Marie Le Pen în Franţa sau AfD în Germania.

Fenomenul anti-migraţie ia amploare mai ales că, anul viitor, vor avea loc alegeri europene în mai 2019, iar politicienii se folosesc de acest subiect pentru a câştiga voturi.
Recent, comisarul European Pierre Moscovici a spus că viitoarele alegeri pentru Parlamentul European de anul viitor sunt “probabil cele mai importante” din 1979. În opinia fostului ministru socialist francez, scrutinul va fi o confruntare frontală între proeuropeni şi populişti.
Ungaria, Italia, Polonia, Cehia, Slovacia şi Austria sunt ţările şi-au manifestat dezacordul pentru acceptarea migranţilor în Europa. Ungaria şi Italia şi-au unit forţele contra migraţiei, prezentând, recent, la Milano, un manifest anti-migraţie. Recent, ministrul german de Interne, Horst Seehofer (CSU) a convenit, împreună cu omologul său italian de extremă dreapta, Matteo Salvini, și cel austriac, Herbert Kickl, un pact anti-migraţie care prevede închiderea graniţelor şi intimidarea migranţilor.
Acum câteva zile, liderul dreptei franceze, Laurent Wauquiez, a declarat că imigraţia de masă constituie „o ameninţare culturală pentru civilizaţia europeană” şi că francezii refuză „să devină străini în propria ţară”. ”Cum să nu se înţeleagă că suntem la capătul capacităţilor noastre de integrare şi că această imigraţie de masă este o ameninţare culturală pentru civilizaţia europeană?”, a declarat Laurent Wauquiez. „Nu mai putem lăsa aceste nave (umanitare) să intre în porturile europene”, a mai spus Wauquiez, al cărui partid vrea să facă din problema migraţiei tema centrală a campaniei pentru scrutinul european din mai 2019.
Criza refugiaților, care a atins apogeul în vara anului 2015, a zguduit şi lumea relaxată a politicii germane și a stimulat sprijinul pentru AfD. Ratingurile partidului au trecut de la cifre mici, la un punctaj de 12,6% la alegerile generale de anul trecut, devenind cel mai mare partid de opoziţie din Parlament. Unele dintre cele mai bune rezultate electorale ale AfD au fost în Saxonia, unde s-a situat pe locul al doilea după partidul Angelei Merkel. La începutul acestei veri, o dispută legată de înăsprirea regulilor de imigrare a divizat Partidul Angelei Merkel, fiind aproape răsturnarea guvernului. Cele două părţi au ajuns în cele din urmă la un compromis după ce Angela Merkel a promis să negocieze acorduri cu alte ţări europene, permiţând Berlinului să ducă solicitanţii de azil care au aplicaţii deschise în altă parte.

• Guvernul maghiar: “Migrația este cea mai importantă problemă din Europa de astăzi”

Migrația este cea mai importantă problemă din Europa, a declarat, recent, la Milano, premierul Viktor Orbán, în cadrul unei întâlniri cu Ministrul de Interne al Italiei, Matteo Salvini. “El este eroul meu”, a declarat premierul ungar la adresa ministrului de Interne de la Roma, care vrea să stopeze complet ambarcaţiunile cu migranţi în Italia. La rândul său, Matteo Salvini l-a calificat pe Viktor Orban drept model politic.

În cadrul unei conferințe de presă organizate după întâlnirea celor doi, Viktor Orbán a subliniat că Ungaria a demonstrat că migrația poate fi oprită, deşi, anterior, toată lumea susținuse că acest lucru a fost imposibil atât din punct de vedere juridic, cât și din punct de vedere fizic, susţine Guvernul ungar într-un comunicat de presă.
Autorităţile ungare arată că Matteo Salvini a preluat “misiunea istorică” pentru a opri migrația și pe mare. “Nici o altă țară de la mare nu a făcut acest efort înainte”, a spus Viktor Orban.

El consideră că securitatea Europei depinde de succesul lui Matteo Salvini și, prin urmare, politicianul italian nu se mai poate retrage din acest demers. “Acest curaj inspiră respect”, a adăugat Viktor Orban, precizând că Ungaria va acorda toată asistența pentru eforturile Italiei de protecție a frontierelor. El a spus că cei care au venit în Europa trebuie să fie trimişi de unde au venit, fiind nevoie doar de voință și de determinare politică.

Migranții nu ar trebui să fie distribuiți, ci trimişi acasă la ei (Viktor Orban)

Migranții nu ar trebui să fie distribuiți, ci trimişi acasă la ei, a subliniat Orban, precizând că Ungaria urmărește o politică care se bazează pe principiul că trebuie să se acorde ajutor atunci când există probleme, în loc să se aducă probleme aici.
Premierul Ungariei spera ca, odată cu alegerile de anul viitor, să aibă loc o restructurare la nivel european: “Avem nevoie de o nouă Comisie și un nou Parlament European, în interesul protejării frontierelor noastre și al opririi migrației”.
Comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a estimat că atacurile liderilor italieni împotriva Uniunii Europene (UE), pe care o acuză de lipsă de solidaritate în gestionarea problemei migranţilor, sunt ca şi cum Italia şi-ar trage un glonţ în picior. Miniştri importanţi din guvernul italian, Matteo Salvini, liderul partidului de extremă dreapta Liga, şi Luigi Di Maio, liderul Mişcării 5 Stele (antisistem), ameninţă de mai multe zile UE cu represalii, în special în planul participării italiene la bugetul comunitar, din cauza situaţiei cu migranţii de pe Diciotti.
Matteo Salvini spune că Franța ar trebui să dea dovadă de „mai multă solidaritate și sensibilitate” în problema migrației. Salvini consideră că președintele francez Emmanuel Macron „este prima persoană care ar trebui să dea dovadă de solidaritate și sensibilitate și să redeschidă frontiera în Ventimiglia.

• Scandal în Germania

Liderul extremei drepte Alternativa pentru Germania (AfD), Alexander Gauland, a apărat vineri manifestaţiile violente de dreapta ca urmare a morţii unui german, în legătură cu care sunt acuzaţi doi solicitanţi de azil, relatează agenţia DPA. ”Să-ţi ieşi din fire după o astfel de crimă este firesc”, a declarat Gauland la televiziunea publică ZDF, la cinci zile după ce a fost înjunghiat mortal Daniel H în oraşul Chemnitz (est), fapt ce a provocat demonstraţii violente ale extremiştilor de dreapta.
Extrema dreaptă germană a menţinut presiunea asupra Angelei Merkel şi a politicii sale privind migraţia, organizând şi aseară o nouă manifestaţie la Chemnitz, oraş care a devenit epicentrul mobilizării contra solicitanţilor de azil din Germania, potrivit AFP. Pe bannere erau mesaje precum “Ordine şi securitate” sau “Poporul se ridică”. “În fiecare zi, văd oameni în vârstă, tineri defavorizaţi, germani şi, când se observă tot ceea ce primesc solicitanţii de azil,(…) nu este surprinzător că oamenii explodează”, a declarat pentru AFP unul dintre participanţii la manifestaţie.
Demonstrațiile, care au devenit violente uneori, au șocat țara și sunt cele mai recente manifestări ale disensiunilor cauzate de afluxul de aproape două milioane de solicitanți de azil din 2015.
Protestatarii s-au adunat în apropierea unei întâlniri organizate de şeful guvernului din Saxonia, Michael Kretschmer, membru al partidului de centru dreapta al cancelarului Angela Merkel, şi de primarul social-democrat din Chemnitz cu locuitorii oraşului pentru a încerca să readucă liniştea în zonă.
Elementul declanşator al manifestaţiilor din ultimele zile s-a produs în weekend, când un german a fost ucis în timpul unui conflict în Chemnitz, al treilea cel mai mare oraş din Saxonia. Poliţia a arestat doi suspecţi, un sirian şi un irakian, iar această crimă a declanşat tensiunile la nivel naţional în jurul migranţilor.

Poliţiştii, puţini la număr, au părut copleşiţi duminică de acţiunile neo-naziştilor şi ale huliganilor care au aruncat cu sticle, pietre şi alte obiecte, potrivit Agerpres.

Luni seara, în timpul a două demonstraţii, de data aceasta anunţate de extrema dreaptă şi extrema stângă, poliţiştii au fost din nou depăşiţi de situaţie din cauza numărului lor redus. Întrebat despre aceste evenimente, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a afirmat că persoana care l-a ucis pe cetăţeanul german “trebuie pedepsită”, însă “ceea ce s-a întâmplat în Saxonia în ultimele zile este într-adevăr şocant”. Potrivit DPA, cazul de omor survenit duminică a alimentat dezbaterea despre infracţiunile comise de către solicitanţi de azil în Germania. Cei care critică guvernul spun că migranţii care au comis infracţiuni nu sunt expulzaţi destul de repede.

Acuzaţiile lui Orban la adresa lui Soros

Viktor Orban l-a acuzat pe George Soros că, împreună cu Uniunea Europeană, încearcă să aducă milioane de migranţi în blocul comunitar, guvernul ungar considerând că această migraţie sporeşte riscul de atacuri teroriste şi ameninţă identitatea creştină a Europei. În opinia lui Viktor Orban, există deja două tabere în Uniunea Europeană: una care se opune migraţiei şi alta, care susţine o imigraţie “nelimitată”, condusă de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi de George Soros.
Guvernul ungar a dezminţit, recent, acuzaţiile formulate de mai multe ONG-uri internaţionale conform cărora autorităţile de la Budapesta au încetat să ofere hrană refugiaţilor reţinuţi în tabere la frontiere, în timp ce li se examinează cererile de azil, executivul condus de Viktor Orban acuzându-l totodată pe George Soros că a lansat o campanie de “minciuni”. “Reţeaua lui Soros a iniţiat o nouă campanie mincinoasă şi defăimătoare”, a menţionat guvernul ungar într-un comunicat prin care dezminte acuzaţiile formulate de ONG-urile Comitetul Helsinki Ungaria şi Human Rights Watch.
Comisia Europeană a iniţiat luna trecută o procedură de infringement împotriva Ungariei pentru legea prin care oricine ajută persoane să intre ilegal în Ungaria poate fi pedepsit cu până la un an de închisoare. De asemenea, executivul comunitar a dat în judecată Ungaria la Curtea de Justiţie a UE, estimând că legislaţia ungară privind dreptul de azil încalcă normele europene.