Update articol:

Alexandru Georgescu, EURISC: “Noua ordine mondială va fi una multipolară, în care statele cele mai puternice vor căuta să își coalizeze și să domine blocuri de state partenere” (partea I)

cultura anularii, alexandru georgescu
  • “Viitorul democrației în Occident este unul tumultuos”.

  • Interviu cu Dr. Alexandru Georgescu, analist strategic, Fundația EURISC

  • Este SUA azi “Weimerica”? – MÂINE, CITIŢI PARTEA A II-A A INTERVIULUI, DESPRE IMPLICAŢIILE ALEGERILOR DIN SUA ŞI RELAŢIA CU ROMÂNIA

 

Cum vedeţi noua ordine mondială care se prefigurează?

Alexandru Georgescu: Noua ordine mondială va fi una multipolară, în care statele cele mai puternice vor căuta să își coalizeze și să domine blocuri de state partenere. Nominal, va continua comerțul global și retorica sa, dar, din ce în ce mai mult, se va crea o segmentare. Vom avea o geografie simbolică a Internetului (chiar și UE declara recent că ar trebui creat un Internet propriu, separat de cel dominat de infrastructura și servicii americane, așa cum au creat China și, într-o măsură mai mică, Rusia) sau o geografie a aderării la regimuri de reglementare (țări cu protecție de mediu sau protecție a muncitorilor vs țări cu alt regim decât cel vestic). Observăm și discuțiile legate de Alianța Democrațiilor, care reprezintă o altă falie prin care lumea se va balcaniza, în ciuda retoricii multilateralismului, care și el va fi înlocuit de minilateralism sau de multilateralism prin proxy, în care țara cea mai puternică domină procesul de decizie pentru partenerii săi în relația cu un terț.

Cum rămâne cu cooperarea globală, promovată intens de europeni dar și de China?

Alexandru Georgescu: În anumite domenii, cel al protecției rutelor de transport sau al luptei împotriva schimbării climatice, va continua cooperarea, dar ea va căpăta forme diferite, mai ales că acordurile universale, cum ar fi cel de la Paris, se vor dovedi insuficiente și ineficiente pentru a produce schimbare reală, prin compromisurile care au generat acceptarea universală. În același timp, deschiderea masivă a societăților produsă de digitalizare va determina o reacție de sens opus, în care țările vor încuraja, pe față sau pe ascuns, naționalismul sau excepționalismul etnic, rasial sau religios pentru a promova coeziunea internă, a preveni brain-drain și a menține viabilitatea diasporei lor ca entitate instrumentalizabilă în interes de stat (a se observa scandalurile recente cu savanți și studenți chinezi în SUA și în Australia, dar și transformările societății turce și relația lui Erdogan cu diaspora turcă din Europa). Tendința nu va porni din Vest, ci din Rest, dar se va răspândi și la periferia Vestului, cum ar fi în Estul Europei.

Crește șansa conflictelor?

Alexandru Georgescu: Conflictul va fi permanent, însă purtat legal, economic, propagandistic și ideologic. Războiul deschis va fi ceva limitat, accidental și indezirabil, pentru că țările nu mai au nici rezervele demografice pentru războaie de mare anvergură, iar tehnica militară modernă este extraordinar de costisitoare, poate chiar prea costisitoare pentru a-i risca pierderea. Spre exemplu, de fiecare dată când americanii au pierdut un avion sau o dronă, un potențial rival american a câștigat o oportunitate de a studia rămășițele, iar orice amenințare la adresa unui portavion american determină mutarea sa în afara zonei de risc (cum s-a întâmplat în Golful Persic).

Cum vedeti viitorul  democraţiei din Occident?

Alexandru Georgescu:  Viitorul democrației în Occident este unul tumultuos. În mare, putem spune ca realitatea democrației devine invers proporțională cu zgomotul pe marginea sa ca principiu. În primul rând, transformarea demografică și culturală rapidă, reducerea capitalului social și de încredere și reducerea previzibilității relațiilor sociale au un rezultat nefast – coordonarea și compromisul democratice tot mai dificile. În al doilea rând, președinția “imperială” a Americii (critica lui Arthur Schlesinger Jr.), președinția jupiteriană în formare a Dlui Macron și lărgirea peste tot în Occident a anvergurii implicării statului în economie, în viața socială și în intimitatea profundă a persoanei sugerează o sporire a puterii relativ la cetățean și o restrângere a autonomiei acestuia. Reacția populistă vestică, din care fac parte Brexitul și fenomenul Trump, au legătură cu distanța din ce în ce mai mare dintre putere și cetățeni, precum și cu gradul în care hotărârile importante sunt luate fără deliberări democratice de către funcționari sau alte figuri fără legitimitate democratică. De multe ori, și puterea Executivului ales, aflată în creștere per ansamblu, pălește în comparație cu cea a funcționarilor și birocraților, mulți dintre ei aflați la nivel supranațional. Fenomenul este sporit de declinul semnificativ al calității membrilor clasei politice peste tot în Vest. În acest sens, democrația este golită de conținut pentru că marile probleme ale momentului nu mai sunt decise sau chiar dezbătute în mod democratic, ceea ce poate duce la rezultate în opoziție față de preferințele reale ale cetățenilor (adesea insuficient studiate), le face vulnerabile la contestare populistă și duce la trendul de scădere a implicării oamenilor în politică, inclusiv prin a vota, a fi membru de partid, a se implica politic prin mijloace legitime etc, ceea ce amplifică problemele democratice.

Exemple simbolice cum ar fi votatul de două ori pentru Tratatul de la Lisabona de către irlandezi până s-a votat cum trebuia, retorica eliminaționistă față de susținătorii adversarilor politici, umilirea rituală a acestora (cazul deplorabililor lui Clinton sau formula „cei care fac vs cei care doar iau” a lui Romney, calomnierea susținătorilor Brexit), dar și tăcerea asurzitoare a clasei politice vestice pe tema dezbaterii unor mari probleme societale, cum ar fi migrația, au dus la demoralizare democratică mascată de eufemisme de tip “deficit democratic”, de estetica kitsch a democrației liberale și prin focusul excesiv pe subiecte totemice cum ar fi intoleranța și drepturile minorităților. Populismul recent din Vest a fost, de fapt, o renaștere democratică temporară care a energizat și taberele pro sau contra pentru că, pentru prima oară în memoria recentă, exercițiul democratic oferea alegeri reale și cu impact.

Anti-intelectualismul populist are legătură tot cu acest deficit democratic, pentru că complexitatea crescândă a lumii și a sistemelor interconectate ne face tot mai dependenți de oameni cu pregătire specializată (experți, oameni de știință, dar și specialiști în comunicare), care au ajuns, în mod eronat, să își asume putere politică și să se lase folosiți pentru a justifica politici dincolo de limitele expertizei lor. Legitimitatea unei decizii își are mai multe surse în societate: tradiție (cunoștințe acumulate și testate iterativ), moralitate (precepte religioase), procedură (vot majoritar) sau expertiză (decizia este bună în limitele cunoștințelor experților). Ascensiunea ultimei surse în detrimentul celorlalte provoacă tensiuni majore. Nu este doar vina experților pentru politizarea lor, ci și a politicienilor care au preferat să pună responsabilitatea pentru politici nepopulare pe seama lor, tot așa cum se pune și pe seama Uniunii Europene.

Dacă guvernanții nu fac ajustări de curs pentru a rezolva aceste probleme, atunci discrepanțele dintre declarațiile democratice și realitate vor submina instituțiile democratice și vor deschide calea liderilor oportuniști și demagogici. Chiar și politici corecte factual vor fi contestate populist și respinse pe fond emoțional.

BVBStiri BVB

CONPET SA (COTE) (12/04/2021)

Completarea ordinii de zi a AGOA din data de 28(29).04.2021 si B.V.C. 2021

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (12/04/2021)

Actualizare lista preliminara persoane propuse pentru functia de administrator

OIL TERMINAL S.A. (OIL) (12/04/2021)

Actualizare si completare materiale AGOA 29.04(04.05).2021

ROMPETROL RAFINARE S.A. (RRC) (12/04/2021)

Cerere pentru completare ordine de zi AGOA 28(29) aprilie 2021

ROMPETROL WELL SERVICES S.A. (PTR) (12/04/2021)

Completare ordine de zi AGOA din 26/27 aprilie 2021