- Titlurile României se tranzacționează, de luni de zile, la nivel de “junk”
Investițiile în aur ar putea reprezenta o opțiune de refugiu pentru cei care doresc să își protejeze economiile de impactul turbulențelor internaționale, dar și de cel al incertitudinii politice din România, potrivit unui analist consultat de Financial Intelligence.
Aurul a depășit anul acesta chiar și 3.500 de dolari uncia, pe fondul escaladării tensiunilor globale.
Azi, aurul spot a scăzut cu 1,2%, ajungând la 3.388,67 dolari pe uncie la ora 02:25 GMT, după ce crescuse cu aproape 3% în sesiunea precedentă, iar contractele futures pe aur din SUA au scăzut cu 0,7%, ajungând la 3.397,70 dolari, pe fondul discuțiilor legate de tarife dintre China și SUA, conform CNBC. În România, gramul de aur a crescut la 487,1276 lei, față de 483,05504 ieri.
Aurul, văzut în mod tradițional ca o protecție împotriva incertitudinilor economice și politice, prosperă într-un mediu cu rate ale dobânzii scăzute.
Metalul preţios s-a apreciat cu aproape o treime în acest an şi a atins un şir de recorduri succesive, pe măsură ce escaladarea războiului comercial provoacă îngrijorări cu privire la o posibilă recesiune globală, iar investitorii nu vor să îşi asume poziţii pe termen lung din cauza lipsei de predictibilitate a politicilor Washingtonului din domeniul tarifelor.
Analistul citat estimează o recesiune globală în a doua jumătate a anului, în contextul în care mari investitori stau pe cash în această perioadă.
- Pentru România, o depreciere de 4-6% a cursului de schimb este absolut normală
În acest context global tubulent, pentru România se adaugă incertitudinea politică. Dar, indiferent cineva va câștiga alegerile prezidențiale, țara noastră va ajunge probabil la un acord cu instituțiile financiare internaționale (FMI), în a doua jumătate a anului, având în vedere situația economică, ne-a mai spus analistul citat.
Titlurile de stat ale României se tranzacționează, de luni de zile, la nivel de “junk”, chiar dacă agențiile de rating încă nu ne-au retrogradat, ne-a spus analistul, care nu a dorit să fie citat.
În urma rezultatului alegerilor, costul la care se împrumută statul a crescut. Pentru titlurile pe 10 ani, considerate referința pieței, acestea au crescut cu 40 puncte de bază și s-au apropiat de 8%, iar pentru titlurile pe șapte ani, dobânzile au crescut cu 30 puncte de bază, la 7,87%.
În opinia analistului, ceea ce se întâmplă pe curs în aceste zile, după turul I al alegerilor prezindențiale, este absolut normal, având în vedere că leul a avut un curs stabil ani de zile și luând în considerare dezechilibrele macroeconomice.
Ministrul Finanţelor, Tánczos Barna, a afirmat că deficitul în momentul de faţă este în parametri normali şi a adăugat că România se poate încadra în 7%, dacă va realiza veniturile prognozate.
Domnia sa a spus, azi, potrivit digi24.ro: „Este nevoie de o refomă fiscală. Dacă m-ați fi întrebat acum o săptămână, aș fi spus că încă văd o posibilitate ca anul acesta 2025 să se termine fără modificări substanțiale pe partea de venituri, adică taxe și impozite. Lucrurile trebuie analizate după alegeri de către cei care nu vor fi interimari. Dar din punct de vedere fiscal, lucrurile nu stau atât de rău pe cât de rău se prezintă situația câteodată în presă. Este posibilă o aterizare hard, ca să nu spun soft, că e puțin credibil. Este posibilă o aterizare «hard». «Very hard» începe în cazul în care continuă incertitudinea politică. Dacă avem stabilitate și în cel mai scurt timp posibil avem guvern in charge și lucrează și începe implementarea măsurilor, aterizarea este gestionabilă. Desigur, de fiecare dată, o asemenea aterizare depinde de nivelul de la care aterizezi. Aterizăm de la 8,6% deficit, destul de sus. Depinde de pilot, depinde de cine conduce avionul. Și depinde de pista de aterizare, cât de rezilientă este.”
Deficitul bugetar s-a situat la 2,28% din PIB, respectiv 43,66 miliarde lei, după primele trei luni din 2025, comparativ cu 2,04% din PIB în perioada similară a anului trecut.
| Știri BVB