INS a păstrat în prima variantă provizorie datele-semnal privind evoluția PIB pe T3 2022, la +4% pe seria brută și +4,7% pe seria ajustată sezonier față de același trimestru al anului precedent. Rezultatul cumulat pe primele trei trimestre ale anului curent a rămas la +5% pe seria brută și +4,3% pe seria ajustată sezonier. Totodată, avansul față de trimestrul anterior după recalculare s-a menținut la 1,3%.

Valoarea realizată în preţuri nominale pe T3 2022 a fost de circa 390 miliarde lei (prin ajustarea cu sezonalitatea, pentru a permite compararea corectă cu celelalte trimestre ale anului, se ajunge la aproximativ 357 miliarde lei). Dată fiind cea mai recentă estimare pentru PIB 2022 (1.396,2 miliarde lei), ar mai fi nevoie de un rezultat de 396,2 miliarde lei în T4, care va fi probabil atins.

Totuși, deși nivelul PIB pe primele 9 luni este de obicei foarte apropiat de rezultatul final scontat, valoarea din acest an ar putea fi mai redusă ca urmare a încetinirii economiei în T4, în contextul războiului din Ucraina și al crizei energetice mondiale. Pentru a bifa prognoza oficială de 4,6%, am avea nevoie de o creștere economică pe T4 de +3,7% în termeni reali față de aceeași perioadă a anului trecut.

Intermedierile financiare, efect nul pe avansul PIB

Cea mai slabă evoluție la 9 luni s-a consemnat în agricultură, care a pierdut 11,7% în expresie fizică și a avut o influență negativă de 0,6 puncte procentuale (pp) pe avansul PIB. Din păcate, vești negative vin și din sectorul industrial, care a coborât cu aproape două procente și a ajuns la un efect de -0,4pp asupra PIB. Totodată, intermedierile financiare (de reținut, în contextul profiturilor anunțate) au consemnat un avans cu totul marginal (+0,8%) și au avut un efect nul pe creșterea economică din acest an.

IT-ul a susținut puternic în acest an trecut economia și a trecut pe primul loc la influența asupra creșterii economice la 9 luni, cu 1,5 pp (rezultat excepțional de +22,5 % în volum la un indice de preț foarte redus, doar +3,2%). Imediat înaintea comerțului, care a mai consemnat înaintea ultimului trimestru din 2022 doar 1,4 pp, urmare a unei performanțe în vizibilă scădere (+0,8 pp influență în T3).

De reținut, urmare a îmbunătățirii colectării sumelor cuvenite bugetului public, impozitele nete pe produs (adică cele încasate minus subvenții) au intervenit și ele în sens pozitiv cu +0,7 pp la avansul de ansamblu al PIB, cu un ritm chiar peste cel al valorii adăugate brute (6,4% față de 4,9%, în expresie fizică, în condiții de indice de preț cu peste un sfert mai redus).

În fine, ar mai fi de subliniat creșterea prețurilor din economie semnificativ peste prognoza oficială de 13% valabilă pentru întreg anul 2022. Dacă, după 9 luni, se poate observa o majorare (deja confirmată de INS) la 15,5%, șansele ca evoluția din ultimul trimestru să reducă atât deflatorul sunt practic nule. Ceea ce ar afecta creșterea economică în termeni reali, dacă nu se va trece semnificativ peste pragul de 1.400 miliarde lei rezultat nominal (tehnic, la deflatorul deja consemnat și creșterea de 3,7% necesară, ar fi nevoie de un rezultat de 428 miliarde lei pe T4, implicit un PIB nominal majorat cu peste 30 miliarde lei).

Comerțul internațional cu bunuri și servicii, influență negativă

În ce privește efectele pe avansul PIB pe partea de formare, am selectat doar efectul comerţului internațional. Cifrele INS arată clar cum diferenţa marcată ca ritm de creștere în volum între exporturi (+11%) și importuri (+11,2%) a condus la majorarea deficitului extern de la circa 48 miliarde euro la 75 miliarde euro (aproape cu 55%) și la un efect negativ pe PIB de -0,8 pp.

Astfel, revenirea economică, altminteri robustă, s-a făcut fără ca oferta internă să poată acoperi cererea sporită sau să penetreze suplimentar piețele externe. Astfel, în timp ce sectoare-cheie, precum industria sau agricultura, nu au revenit, de fapt, la nivelul din 2019, producătorii interni au pierdut teren în fața produselor de import.

Dan Pălăngean