Update articol:

Barna Tanczos spune de ce se opune planului UE pentru protejarea pădurilor: Interesul României este ca această strategie forestieră, dincolo de obligații, să stabilească și condițiile de finanțare (video)

Barna Tanczos

Ministrul Mediului, Barna Tanczos spune că a semnat scrisoarea inițiată de Austria prin care este criticată strategia forestieră a UE pentru a solicita Comisiei Europene o dezbatere punctuală, esențială, acesta fiind nemulțumit că nu sunt specificate sursele de finanțare ale țintelor de mediu, potrivit Digi24. De asemenea, acesta consideră că patru țări, printre care si România, “vor duce greul” monitorizării și protecției pădurilor bătrâne și primare, iar interesul țării noastre este ca această strategie forestieră, dincolo de obligații, să stabilească și condițiile de finanțare și sprijinul de care vor beneficia statele membre.

Am decis să ne alăturăm acestui demers pentru a solicita Comisiei o dezbatere punctuală pe mai multe teme care sunt esențiale din punctul de vedere al României în cadrul acestei strategii. Voi avea mâine o întâlnire bilaterală cu domnul comisar, vom discuta acest aspect cât și toate aspectele de exploatare forestieră, protecția biodiversității, infringement pe păduri, din punctul de vedere al României și pentru a susține demersurile Comisiei de aprobare a unei strategii europene astfel încât această strategie să aducă beneficii mediului și statelor membre care își vor asuma un rol esențial în implementare”, a afirmat ministrul Mediului Tanczos Barna.

“România susţine toate demersurile care vin în protejarea mediului înconjurător, care tind să reducă emisiile de carbon. Avem programe naţionale cu fonduri extraordinar de mari în care susţinem şi noi, în România, aceste demersuri. Am putea aminti aici programele Rabla, programele de reîmpădurire din PNRR, programele care vin în sprijinul acelor entităţi care luptă pentru reducerea riscurilor de inundaţii ş.a.m.d. Susţinem inclusiv dezbaterile pentru Strategia Forestieră. Am văzut zilele trecute acele dezbateri în cadrul informal şi formal legate de Strategia Forestieră Europeană. Ele trebuie să aibă loc într-un cadru organizat, astfel încât statele membre să îşi exprime punctele de vedere cu privire la această strategie forestieră. Europa are o strategie forestieră, se pregăteşte una nouă care va avea noi ţinte şi ambiţii mult mai clare. Tocmai de aceea, dialogul este unul extrem de important şi esenţial”, a spus Tanczos.

Ministrul de resort a adăugat că, pe fondul apariţiei unei variante neoficiale a Strategiei Forestiere Europene, care a circulat în statele membre UE, Austria a elaborat o scrisoare deschisă, agreată de alte 11 ţări, între care şi România, în care se solicita o dezbatere punctuală pe noul document oficial.

“Zilele trecute, până vineri, a circulat o variantă neasumată de Comisie, o variantă draft a acestei noi strategii care, oficial, nu a fost prezentată statelor membre. Un draft care a parcurs o procedură de consultare publică cu cetăţenii, dar care abia vineri s-a materializat într-un document oficial al Comisiei. Înainte de asumarea publică oficială a acestei strategii şi prezentarea atât spre informarea Parlamentului, cât şi a comitetului regiunilor şi al Comitetul economic şi social, documentul a circulat pe căi neoficiale către statele membre. Urmare a acestui fapt, Austria a iniţiat o scrisoare deschisă care a fost susţinută atât de Germania, cât şi de Finlanda, Franţa, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Slovacia, Polonia şi România.

Am decis să ne alăturăm acestui demers pentru a solicita Comisiei o dezbatere punctuală pe mai multe teme care sunt esenţiale din punctul de vedere al României în cadrul acestei strategii. Voi avea mâine (marţi, 20 iulie, n.r.) o întâlnire bilaterală cu domnul comisar. Vom discuta inclusiv acest aspect, cât şi aspectele legate de tot ce înseamnă exploatare forestieră, protecţia biodiversităţii, infringement pe păduri din punctul de vedere al României şi pentru a susţine demersurile Comisiei de aprobare a unei strategii europene, astfel încât aceasta să aducă beneficii în primul rând mediului şi în al doilea rând statelor care îşi vor asuma un rol esenţial în implementarea strategiei”, a menţionat oficialul.

Ministrul Mediului vrea definirea pădurilor virgine, seculare, bătrâne, primare

Barna Tanczos a precizat că este nevoie de definiții foarte clare în ceea ce privește pădurile virgine, seculare, bătrâne, primare.

“Este de discutat despre finanțare, pentru că strategia forestieră face trimitere la un singur tip de finanțare, la Politica Agricolă Comună (PAC). Este nevoie și de sprijin din partea UE pentru a face față acestor provocări.

A existat o consultare publică cu cetățenii, comunicarea trebuie să fie făcută oficial cu statele membre. Comunicarea a început vineri, dată la care Comisia a trimis documentul către organele statelor și forurilor de conducere ale UE, dar până atunci nu a existat comunicare cu statele membre, același lucru îl spun și ele”, a mai spus Barna.

„Trebuie să definim exact ce înseamnă «old growth» și «primary forest». România are un catalog unic la nivel european de definire și aprobare a pădurilor virgine. Acest catalog încă nu există, cel puțin nu cred că ar exista în alte state membre. Suntem prima țară care a catalogat aceste păduri virgine.

Patru țări “vor duce greul” monitorizării și protecției pădurilor bătrâne și primare

La nivelul UE vor fi 4 țări care vor duce greul acestei monitorizări și protecții de păduri bătrâne și primare: România, Bulgaria, Finlanda și Suedia. Majoritatea pădurilor mai bătrâne de 100 de ani se vor concentra în câteva state membre. Interesul României este ca această strategie forestieră, dincolo de obligații, să stabilească și condițiile de finanțare și sprijinul de care vor beneficia statele membre, în momentele în care își asumă aceste ținte extrem de ambițioase.

PAC este una dintre cele mai mari consumatoare de resurse financiare la nivelul UE. Este al doilea ciclu când tema principală de dezbateri este înverzirea agriculturii, și pentru acest lucru se acordă fonduri europene de ordinul zecilor de miliarde de euro. Pe strategia forestieră nu avem încă nicio prevedere clară în ceea ce privește finanțarea.

Tot ce înseamnă protejarea parcurilor naturale și parcurilor științifice, tot ce înseamnă protejarea acestor păduri virgine, toate plățile care se fac în momentul de față se plătesc din bugetul național al României. Acest cost este în momentul de față de ordinul sutelor de milioane într-o perioadă de programare. Anual se ridică la undeva la 100 de milioane de lei. Această sumă este momentan asumată, plătită de România, astfel încât aceste păduri să rămână majoritatea neatinse complet sau celelalte cu intervenții foarte restrictive și protecția supraasigurată.

Cele 96 de milioane de lei care se plătesc și anul acesta, pentru anul 2021 sunt efortul nostru, al României. Vreo 3 ani la rând aceste sume nu s-au plătit.

În același timp, trebuie să știm că suprafața totală care beneficiază de diverse nivele de protecție în România se ridică undeva la 3 milioane de hectare. Din această suprafață, 270.000 de hectare înseamnă proprietate privată, care se plătește și se compensează pierderi la nivelul proprietarilor privați, dar statul român și autoritățile locale își mai asumă un rol protector, necompensat pentru diferența de până la peste 3 milioane de hectare, unde compensațiile nu se plătesc, pentru că nu a fost de acord, de exemplu, Consiliul Concurenței și schemei de ajutor de stat care se aprobă n-au făcut posibilă compensarea la nivelul autorităților locale acestor pierderi de venit.

România are un rol extrem de important în ceea ce privește definirea, marcarea, catalogarea pădurilor virgine, are un rol extrem de important în protejarea biodiversității peste 3 milioane de hectare terenuri forestiere și strategia europeană trebuie să aibă în vedere că statele membre fac un efort deosebit, România cu siguranță un efort ieșit din comun în protejarea biodiversității la nivel european.

Cu toate problemele posibile și imposibile, sistemul românesc de gestionare a fondului forestier a generat sute de mii de hectare de teren forestier de înaltă valoare, din punct de vedere biodiversitate, biologic și acest sistem, cu toate problemele cu care se confruntă, are nevoie de sprijin național și dacă se poate și la nivelul UE ca protecția să fie asigurată pe termen mediu și lung.

Este punctul nostru de vedere prin care am fundamentat acea semnătură pe care am acordat-o Austriei, alături de celelalte state.

În urma acestei scrisori, anumite aspecte au fost deja redefinite în strategia forestieră. Din plan, la nivelul UE, se vorbește despre observare, colectare de date și raportare, creșterea de suprafețe de păduri cu amenajament la nivelul UE. În România, toată suprafața este cu amenajament silvic, că așa lucrează de 70 de ani România și acesta este sistemul nostru național.

Angajamentele pe care le iau proprietarii, indiferent dacă e stat sau privat, sunt extrem de severe. Recunosc că pe partea de implementare sunt probleme. România trebuie să vadă prin metode de control cum impune respectarea acestor amenajamente și unor direcții clare, așa cum sunt ele stabilite. Fac trimitere la ultimele investigații prin care vedem că pot exista abuzuri. Ele acum se cercetează și din partea Ministerului”, a afirmat ministrul Mediului Tanczos Barna.

Ministrul Mediului vrea definirea pădurilor virgine, seculare, bătrâne, primare

Oficialul din Guvern a precizat că este nevoie de definiții foarte clare în ceea ce privește pădurile virgine, seculare, bătrâne, primare.

“Este de discutat despre finanțare, pentru că strategia forestieră face trimitere la un singur tip de finanțare, la PAC. Este nevoie și de sprijin din partea UE pentru a face față acestor provocări.

A existat o consultare publică cu cetățenii, comunicarea trebuie să fie făcută oficial cu statele membre. Comunicarea a început vineri, dată la care Comisia a trimis documentul către organele statelor și forurilor de conducere ale UE, dar până atunci nu a existat comunicare cu statele membre, același lucru îl spun și ele”, a mai spus Barna.

„Trebuie să definim exact ce înseamnă «old growth» și «primary forest». România are un catalog unic la nivel european de definire și aprobare a pădurilor virgine. Acest catalog încă nu există, cel puțin nu cred că ar exista în alte state membre. Suntem prima țară care a catalogat aceste păduri virgine.

Patru țări “vor duce greul” monitorizării și protecției pădurilor bătrâne și primare

La nivelul UE vor fi 4 țări care vor duce greul acestei monitorizări și protecții de păduri bătrâne și primare: România, Bulgaria, Finlanda și Suedia. Majoritatea pădurilor mai bătrâne de 100 de ani se vor concentra în câteva state membre. Interesul României este ca această strategie forestieră, dincolo de obligații, să stabilească și condițiile de finanțare și sprijinul de care vor beneficia statele membre, în momentele în care își asumă aceste ținte extrem de ambițioase.

PAC este una dintre cele mai mari consumatoare de resurse financiare la nivelul UE. Este al doilea ciclu când tema principală de dezbateri este înverzirea agriculturii, și pentru acest lucru se acordă fonduri europene de ordinul zecilor de miliarde de euro. Pe strategia forestieră nu avem încă nicio prevedere clară în ceea ce privește finanțarea.

Tot ce înseamnă protejarea parcurilor naturale și parcurilor științifice, tot ce înseamnă protejarea acestor păduri virgine, toate plățile care se fac în momentul de față se plătesc din bugetul național al României. Acest cost este în momentul de față de ordinul sutelor de milioane într-o perioadă de programare. Anual se ridică la undeva la 100 de milioane de lei. Această sumă este momentan asumată, plătită de România, astfel încât aceste păduri să rămână majoritatea neatinse complet sau celelalte cu intervenții foarte restrictive și protecția supraasigurată.

Cele 96 de milioane de lei care se plătesc și anul acesta, pentru anul 2021 sunt efortul nostru, al României. Vreo 3 ani la rând aceste sume nu s-au plătit.

În același timp, trebuie să știm că suprafața totală care beneficiază de diverse nivele de protecție în România se ridică undeva la 3 milioane de hectare. Din această suprafață, 270.000 de hectare înseamnă proprietate privată, care se plătește și se compensează pierderi la nivelul proprietarilor privați, dar statul român și autoritățile locale își mai asumă un rol protector, necompensat pentru diferența de până la peste 3 milioane de hectare, unde compensațiile nu se plătesc, pentru că nu a fost de acord, de exemplu, Consiliul Concurenței și schemei de ajutor de stat care se aprobă n-au făcut posibilă compensarea la nivelul autorităților locale acestor pierderi de venit.

România are un rol extrem de important în ceea ce privește definirea, marcarea, catalogarea pădurilor virgine, are un rol extrem de important în protejarea biodiversității peste 3 milioane de hectare terenuri forestiere și strategia europeană trebuie să aibă în vedere că statele membre fac un efort deosebit, România cu siguranță un efort ieșit din comun în protejarea biodiversității la nivel european.

Cu toate problemele posibile și imposibile, sistemul românesc de gestionare a fondului forestier a generat sute de mii de hectare de teren forestier de înaltă valoare, din punct de vedere biodiversitate, biologic și acest sistem, cu toate problemele cu care se confruntă, are nevoie de sprijin național și dacă se poate și la nivelul UE ca protecția să fie asigurată pe termen mediu și lung.

Este punctul nostru de vedere prin care am fundamentat acea semnătură pe care am acordat-o Austriei, alături de celelalte state.

În urma acestei scrisori, anumite aspecte au fost deja redefinite în strategia forestieră. Din plan, la nivelul UE, se vorbește despre observare, colectare de date și raportare, creșterea de suprafețe de păduri cu amenajament la nivelul UE. În România, toată suprafața este cu amenajament silvic, că așa lucrează de 70 de ani România și acesta este sistemul nostru național.

Angajamentele pe care le iau proprietarii, indiferent dacă e stat sau privat, sunt extrem de severe. Recunosc că pe partea de implementare sunt probleme. România trebuie să vadă prin metode de control cum impune respectarea acestor amenajamente și unor direcții clare, așa cum sunt ele stabilite. Fac trimitere la ultimele investigații prin care vedem că pot exista abuzuri. Ele acum se cercetează și din partea Ministerului”, a afirmat ministrul Mediului Tanczos Barna.

Tanczos Barna se opune planului UE pentru protejarea pădurilor: Reprezintă o povară financiară. În România sistemul e bine reglementat

BVBStiri BVB

Erste Group Bank AG (EBS) (30/07/2021)

Rezultate teste stress 2021

ROMPETROL RAFINARE S.A. (RRC) (30/07/2021)

Raport Auditor conform art. 92 ind. 3 Legea 24/2017- Sem. I 2021

VRANCART SA (VNC) (30/07/2021)

Raport auditor - art. 92 ind. 3 Legea 24/2017 - Tranzactii raportate in S1 2021