Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august ca efect al scăderii producției de energie electrică, anunţă premierul Ilie Bolojan, adăugând: “E o situație prin care trec toate țările din vecinătate. Cererea de energie din importuri este la fel de mare. Sper să reușim să menținem sistemul național în funcțiune”.
Acesta a transmis: “Am încheiat o ședință a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, în urma căreia am declarat stare de alertă la nivel național, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea. Pe acest fond avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor Dunării față de valorile normale din această perioadă, în loc de peste 4.000 de metri cubi pe secundă, suntem la 1600 de metri cubi pe secundă, cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 de metri cubi pe secundă, în așa fel încât vom ajunge la valori limită ale debitelor apelor Dunării.
Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația zilele trecute să oprim un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria, deci ne-am redus ambele țări capacitatea de producție a energiei pe nuclear la jumătate și pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup. Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național, o producție foarte importantă, pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult”.
* Importurile de energie ar putea depăși 2.500 MW
Ca urmare a reducerii debitelor și pe râuri, avem o capacitate limitată de a crește producția în hidrocentrale, putând să depăşim cu puțin peste 1.000 de megawați pe zi. În această situație, față de un consum normal de peste 7 mii de megawați, suntem în situația ca în orele de seară să importăm în prezent aproximativ 1700 de megawați, a mai spus Ilie Bolojan, menţionând: “În condițiile în care s-ar opri și al doilea grup de la Cernavodă ar însemna încă 650 de megawați producție în minus, ceea ce înseamnă că ar trebui să importăm peste 2.500 de megawați, în așa fel încât să avem sistemul energetic echilibrat. Acest lucru se întâmplă și în țările vecine și atunci am discutat în aceste zile măsurile pe care le putem adopta pentru a asigura funcționarea sistemului energetic național în condiții normale”.
* România solicită sprijin energetic din Ucraina
În plan extern sunt foarte importante interconexiunile si importul de electricitate din țările care au încă capacități în exces în producție.
Premierul a anunțat că a discutat cu vicepremierul Ucrainei posibilitatea ca România să primească sprijin în orele de vârf de consum din producția uneia dintre centralele nucleare ucrainene: “Astăzi am discutat cu vicepremierul Ucrainei, care deține și portofoliul Energiei, pentru a ne susține în perioada următoare cu producția din una din centralele nucleare ale Ucrainei. Și în acest sens, Transelectrica și Nuclearelectrica vor purta discuții în aceste zile pentru un ajutor de urgență din partea Ucrainei în orele de seara”.
Premierul a confirmat că România discută cu Ucraina importuri suplimentare de energie electrică. „Ucraina (…) a fost de acord să exporte practic energie electrică în România, în așa fel încât să ne echilibreze sistemul energetic național. Sunt proceduri standard (…). Acum este o formulă de reciprocitate”, a explicat Bolojan.
Și pe celelalte piețe – zona Bulgaria, Grecia – discutăm în așa fel încât să asigurăm la maxim posibil necesarul de energie electrică în orele de seară.
Bolojan a spus: “În plan intern, toate capacitățile pe care le avem în producție au primit recomandări să funcționeze la capacitate maximă, atât centralele pe gaz care produc în cogenerare în marile orașe, dar și centralele pe cărbune, în așa fel încât să putem crește cu 100- 200 de MW producția din aceste surse de energie.
De asemenea, centralele hidroelectrice vor lucra în principal în orele de seară, în așa fel încât atunci când avem acest deficit de energie, să avem aportul maxim și din acest sector de producție.
ANRE şi Transelectrica au autorizat și vor autoriza în zilele următoare, în procedură de urgență, toate capacitățile care sunt finalizate și sunt în faza de obținere a autorizațiilor de exploatare, pentru a putea intra imediat în producție. Este vorba de fotovoltaice, eolian, stocare. S-au autorizat peste 400 de megawați în aceste zile, dintre care o treime pe capacități de stocare, pentru ca și acestea să își aducă aportul în această situație”.
* Guvernul alocă 7 milioane de lei pentru intervenții pe Dunăre
Pentru reducerea riscului asupra Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, Guvernul a aprobat alocarea a 7 milioane de lei pentru lucrări de urgență destinate redistribuirii debitelor Dunării în zona bifurcației Bala – Dunărea Veche, astfel încât să fie asigurat un debit suficient către canalul de alimentare al centralei.
Ilie Bolojan a explicat: “Un lucru important este să încercăm să menținem în funcțiune Grupul 2 de la Cernavodă și în acest sens, am alocat, printr-o hotărâre de Guvern, astăzi, o sumă de șapte milioane de lei către Ministerul Transporturilor, pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos, în vederea executării unor lucrări în zona aducțiunii dinspre Cernavodă, pentru a menține, chiar în condițiile de scădere a debitului Dunării, nivelul apei în bazinul de aducțiune, de unde pompele care asigură pompajul apei pentru răcirea centralei își extrag apa în așa fel încât pe canalul Bala, care leagă Dunărea de această zonă, să avem un debit relativ constant și toți cei care lucrează în această zonă de la canalele navigabile, Apele Române, structurile fluviale ale Armatei române, lucrează în așa fel încât să asigurăm dragajul și analizăm inclusiv posibilitatea scufundării unor barje pentru a direcționa fluxul principal către această zonă.
Aceste decizii vor fi luate în zilele următoare, dar am asigurat finanțarea în așa fel încât să putem acționa, pentru că fiecare zi este importantă pentru a putea menține în funcțiune Grupul 2 de la Cernavodă”.
* Va fi importantă și economisirea voluntară în orele de seară
Nu în ultimul rând, va fi importantă și economisirea voluntară în orele de seară, când avem acest deficit, a mai spus Bolojan, adăugând: “Fac un apel către cetățeni, dar în special către companii, către autorități publice, să își facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru si luni vom avea o întâlnire cu dânșii, în așa fel încât să luăm în calcul și planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanți, pentru a asigura energia electrică către populație.
Estimările noastre sunt că, pe fondul secetei și în următoarele două săptămâni și a prognozelor meteo nu vom avea precipitații importante, iar pe fondul creșterii temperaturilor, e posibil ca consumul să crească, ajungând până la 8000 de megawați pe zi în orele de seară. În această situație, fiecare megawatt care este economisit este foarte important și fiecare megawatt care intră în producție sau este menținut, de asemenea, asigură echilibrul sistemului energetic național. Este o situație prin care trec toate țările din vecinătate și acest lucru nu ne ajută, pentru că cererea de energie din importuri este la fel de mare, dar sper să reușim să menținem sistemul național în funcțiune și prin măsurile pe care le luăm, să asigurăm funcționarea normală”.
Potrivit lui Bolojan, autoritățile de stat trebuie să ia măsuri voluntare pentru a reduce consumul de energie la orele de seară: “Este o primă dovadă de responsabilitate. În al doilea rând, există proceduri în astfel de situații, care sunt gestionate de compania Transelectrica, care are un anumit nivel de acțiune, și aceste proceduri vor fi puse în practică în așa fel încât să asigurăm funcționarea sistemului. Ei notifică companiile, se știe fiecare companie la ce nivel de prioritate este în această zonă și procedurile vă vor fi explicate, dacă va fi cazul, de către Transelectrica”.
* Bolojan: Lucrările pe brațul Bala, esențiale pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă
Premierul Ilie Bolojan a declarat că lucrările de pe brațul Bala al Dunării reprezintă o investiție strategică pentru viitorul Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, afirmând că proiectul, gestionat de Ministerul Transporturilor, ar fi trebuit finalizat încă din 2022 și trebuie repus pe lista de priorități. Totodată, șeful Guvernului a respins acuzele potrivit cărora blocarea unor proiecte hidroenergetice ar fi responsabilitatea Ministerului Mediului și a subliniat că problemele au fost generate de litigii aflate în instanță.
Întrebat despre întârzierea lucrărilor pe brațul Bala, Bolojan a recunoscut că proiectul este unul vechi, care nu a fost pus în practică.
„Așa este. Era un proiect vechi, care, din păcate, nu a fost pus în practică, gestionat de Ministerul Transporturilor. Acțiunile din aceste zile sunt în regim de urgență, nu au legătură cu acel proiect vechi”, a declarat premierul.
El a avertizat că investiția este indispensabilă pentru dezvoltarea viitoare a centralei nucleare.
„Având în vedere proiectul de dezvoltare a centralei de la Cernavodă cu reactoarele 3 și 4, cele două noi reactoare nu pot funcționa dacă nu se fac lucrările pe acest canal”, a spus Bolojan, adăugând că i-a cerut ministrului Transporturilor, Ciprian Miruță, să scoată proiectul „din sertare” și să îl transforme într-o prioritate, chiar dacă implementarea va necesita actualizarea studiilor de fezabilitate și noi proceduri de licitație.
* Premierul: Blocarea hidrocentralelor ține de procesele din instanță, nu de Ministerul Mediului
Referitor la acuzațiile formulate în spațiul public privind blocarea a șapte hidrocentrale, Ilie Bolojan a respins ideea că responsabilitatea aparține Ministerului Mediului.
„Este foarte simplu să vii cu acuze de natură politică în astfel de situații. Există multe procese generate pe probleme de mediu la lucrările hidrotehnice din România. O parte dintre aceste procese s-au lăsat cu suspendarea sau blocarea lucrărilor (…). Dar asta nu ține de Ministerul Mediului, ci de instanțe și de cei care au contestat aceste lucrări”, a afirmat premierul.
Potrivit acestuia, capacitățile hidroenergetice aflate într-un stadiu avansat de execuție ar trebui finalizate, deoarece ar contribui la creșterea producției de energie și la echilibrarea sistemului energetic național.
* Lucrările de urgență încep după decizia specialiștilor
În ceea ce privește intervențiile pe brațul Bala pentru menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă, premierul a precizat că soluțiile tehnice sunt analizate de specialiști.
„În momentul de față se studiază soluțiile de intervenție la fața locului, iar în cursul zilei de mâine se vor lua deciziile (…) pentru a menține un nivel al apei care să permită funcționarea grupului”, a spus acesta.
El a adăugat că, potrivit informațiilor primite de la Nuclearelectrica, reactorul 2 rămâne în funcțiune, însă situația depinde de evoluția nivelului Dunării.
Bolojan: România nu a construit la timp noile capacități energetice
Întrebat dacă actuala criză energetică este rezultatul politicilor din ultimii ani, premierul a susținut că problema principală este incapacitatea de a finaliza investițiile asumate.
„Ceea ce trebuia România să facă era, în cei patru ani de zile pe care i-a avut la dispoziție, să finalizeze proiectele pentru noi centrale pe gaz, fotovoltaice și stocare. Din păcate, dintr-o incapacitate administrativă (…), aceste capacități nu au fost realizate”, a afirmat Bolojan.
El a precizat că responsabilitatea este una colectivă și implică ministere, companii de stat și autorități locale, nu o singură instituție.
* Prosumatorii cu baterii pot contribui la echilibrarea sistemului
Premierul a subliniat că prosumatorii dotați cu sisteme de stocare pot avea un rol important în actuala perioadă de consum ridicat.
„Cei care au capacități de stocare ajută într-o manieră importantă, pentru că pot stoca pe parcursul zilei și pot livra energia în orele de seară, când prețul este mai mare și sistemul are nevoie de energie”, a explicat Bolojan.
În opinia sa, una dintre marile erori ale ultimilor ani a fost faptul că România nu a stimulat suficient investițiile în baterii și nu a condiționat dezvoltarea proiectelor fotovoltaice de existența unor capacități de stocare, estimând că situația se va îmbunătăți semnificativ începând de anul viitor, pe măsură ce noile investiții vor intra în funcțiune.
| Știri BVB