Pactul Verde se bazează pe principiul sustenabilității, care presupune accent egal pe cei trei piloni ai săi – economic, social, mediu – și pe o promisiune: “Nimeni nu va fi lăsat în urmă”, consideră eurodeputatul Carmen Avram (PSD, S&D), membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European.
Domnia sa ne-a declarat:
“În legătură cu pachetul “Fit for 55”, două lucruri sunt esențiale:
- Să se țină cont de diferențele dintre țări, atunci când se aplică măsurile, având în vedere că există diferențe substanțiale între statele membre. Spre exemplu, în domeniul agricol, prin strategiile pentru Biodiversitate și “De la fermă la furculița”, se cere reducerea cu 50% până în 2030 a produselor chimice utilizate în agricultură. Ori, 50% pentru România înseamnă mai mult decât ce înseamnă 50% pentru Franța, pentru că România utilizează deja de patru ori mai puține substanțe chimice la hectar decât Franța. Pe de altă parte, când vorbim de culturi organice, unde România are sub 3% din suprafață agricolă cultivată în regim organic, e foarte complicat și improbabil să ajungem la cei 25% impuși de Pactul Verde. Prin urmare, prin toate amendamentele mele, am cerut că măsurile să fie aplicate în funcție de specificul fiecărei țări. Doar așa Uniunea poate atinge țintele pe care și le propune.
- La fiecare măsură aplicată, e imperativ să existe și un sprijin financiar suplimentar, pentru sectorul care va fi afectat. Pentru că nu aș vrea ca un sector să poarte vină și greutățile pentru toate celelalte sectoare, cum văd că există o tendință acum de a arunca toată responsabilitatea pe umerii fermierilor. În definitiv, Pactul Verde și țintele lui vor fi doar texte pe hârtie, dacă în spatele lor nu vor există oameni care să și facă această tranziție”.
Ieri, Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990. Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european. Prin propunerile prezentate, Comisia prezintă instrumentele legislative care ne vor ajuta să atingem obiectivele convenite în Legea europeană a climei și să ne transformăm în mod fundamental economia și societățile pentru a avea parte de un viitor echitabil, verde și prosper.