Update articol:
Avem nevoie de o Strategie Naţională a Hidrogenului

Cătălin Stancu, Horvath & Partners: Hidrogenul verde şi hidrogenul albastru – în centrul preocupărilor UE (video)

România are nevoie de o Strategie Naţională a Hidrogenului, a declarat Cătălin Stancu, Associated Senior Expert la Horvath & Partners, în cadrul Forumului Energiei. Horvath & Partners este partener într-una dintre cele mai experimentate companii pe tema dezvoltărilor de hidrogen în UE-Evety Gmbh.

În acest moment, hidrogenul reprezinta una dintre tehnologiile”vedetă” ale acestui deceniu si  beneficiaza de un context special, sustinut puternic de voință politică . Suntem în Europa, avem un Green Deal aprobat, avem o țintă de reducere de 55%  a emisiilor de carbon, iar noi trebuie să ținem un cont de toate aceste lucruri, trebuie să găsim o formă de integrare a noilor tehnologii, pentru că negarea nu este o soluție.

 

Cătălin Stancu a precizat:Trebuie să ne hotărâm ce facem cu fondurile europene. Este vorba de recâștigarea competitivităţii economice. Ori, pentru asta, trebuie să ne pregătim. Atragerea de fonduri în proporție de sută la sută devine un obiectiv foarte ambițios. Dar, mai important, este să avem un plan foarte bine pus la punct cu șanse reale de materializare, adică avem nevoie de proiecte concrete, termene, responsabili, finanțare, dar până acum pot să vă spun că nu prea avem toate aceste lucruri. De asemenea, avem nevoie de mult dialog, de implicarea consistentă a mediului de afaceri. Competitivitatea în mediul de afaceri se câștigă, mai rar vine dinspre instituțiile statului.

Cred că este esențial să avem o strategie naţională generală clară și coerentă, aliniată Green Deal (în care hidrogenul ar trebui să aibă un loc rol esenţial într-o Europă care îşi propune să atingă zero emisii), cu scopul general al atingerii unui nivel de competitivitate îmbunătăţit  și un plan riguros de implementare, dar mai ales de oameni capabili să gestioneze o astfel de șansă extraordinară”.

  • Hidrogenul – “vedeta” acestui deceniu

 Hidrogenul este o tehnologie care s-a dezvoltat în ultimii 30 de ani, existând deja experiență în multe industrii, potrivit lui Cătălin Stancu. Acesta explică: “Deși nu este o tehnologie nouă, combinația de hidrogen cu RES și versatilitatea acestui element chimic par să asigure un fel de “panaceu universal” în tranziția către o economie cu emisii zero: de la rezolvarea marii probleme a producției intermitente a RES (n.r. energie electrică din surse regenerabile), la utilizarea în industria chimică sau a oțelului, la combustibili sintetici, celule de combustie, încălzire sau producere de energie electrică.

Avem o Strategie Europeană a Hidrogenului lansată în iulie anul trecut, care indica de niște valori care, la această oră, par de domeniul imposibilului. Vorbim de sume investite de 430 miliarde de euro pentru întreg lanţul valoric al hidrogenului verde. UE estimează, în acest document, o dezvoltare explozivă a capacităţilor de producţie de hidroliză (hidrogen verde) de la aproximativ 6000 MW în prezent la 80.000 MW în 2030, dintre care 50% în interiorul UE.”.

În opinia lui Cătălin Stancu, PNRR şi PNIESC reprezintă teme centrale când se vorbește de zona hidrogenului, alături de Fondul de Modernizare: “România ar trebui să intre cel puțin în logica unor proiecte pilot la scară industrială, mai ales că acest tip de tehnologie va fi finanţabilă probabil din mai multe tipuri de fonduri europene”.

Estimarea este că 2035 va fi un an la care potențialul de preț economic fezabil al hidrogenului atinge și depășește (în sensul de scade sub) tehnologiile existente  cel puțin în domenii cum ar fi transporturile, încălzirea şi producţia de materii prime chimice verzi ,dar nu numai, a spus Cătălin Stancu.

  • Hidrogen verde şi hidrogen albastru 

Există țări care sunt lider deja în domeniul hidrogenului – la nivel mondial vorbim de Statele Unite, China, Coreea și Japonia, majoritatea având în plan central problema RES şi care au strategii detaliate de dezvoltare a acestor tehnologii -, a mai spus Cătălin Stancu, adăugând: “La nivel european vorbim în special de țările nordice și Germania, care au niște planuri extrem de ambițioase. Germania își propune un plan finanțat cu 9 miliarde EUR exclusiv pentru tehnologia hidrogenului. Franța vrea un plan pe hidrogen de două miliarde de euro, iar Italia și Spania au, de asemenea, ambiții în domeniul hidrogenului verde”.

Ponderea în mixul energetic EU se estimează să crească de la 2% în prezent la 13-14% în 2030, iar până în 2030 se estimează că, la nivel mondial, se vor comercializa până la 10 milioane de vehicule de tip FCEVs (fuel cells electric vehicle), iar până în 2050 40% din parcul auto va fi FCEVs.

Cătălin Stancu a menţionat: “Când vorbim de hidrogen, tentația este să lipim imediat verde, dar nu este vorba numai de hidrogen verde. Sunt multe proiecte care sunt dedicate hidrogenului albastru (n.r. hidrogen produs din combustibili fosili, dar şi cu captare emisii de carbon-CCS).

Între hidrogenul albastru și cel verde este o mare diferență de tehnologie. Dar la nivel european, din ce am văzut până acum, hidrogenul verde și cel albastru sunt în centrul preocupărilor. Centrul de greutate al proiectelor în dezvoltare este cumva cumva dinspre Germania spre nordul şi vestul Europei”.

Horvath & Partners – peste 25 de proiecte în derulare în tehnologia hidrogenului

 

Horvath & Partners este una din companiile lider din domeniul hidrogenului, a spus Cătălin Stancu, precizând: “Horvath are proiecte în toată aria de interes de la definire de strategii la nivel regional, la definire de strategii pentru companiile din diverse domenii care sunt legate de tehnologia hidrogenului și la implementări concrete de proiecte zona hidrogenului, în principiu hidrogenul verde și albastru. Avem peste 25 de proiecte în derulare. Împreună cu alți doi parteneri reputați din Germania, OGE, care este unul din marii transportatori de gaze naturale din Germania, și TUV SUD, care sunt practic lideri în ceea ce înseamnă inginerie și design, Horvath &Partners, având partea de expertiză în energie, management și strategii, au fondat o companie care este exclusiv dedicată hidrogenului. Este vorba de Evety.

Am făcut proiecte în rafinării sau în solutii pentru transporturi – un domeniu extrem de interesant legat de speranțele de decarbonizare a transporturilor, în special cele de mare capacitate și de lungă distanță.

De asemenea, avem proiecte de descentralizare a producției din RES. Există în acest moment un proiect dezvoltat în Austria -Blue Danube, din care face parte și o companie mare din România”.

* Hidrogenul este considerat “the missing link”

În acest moment, hidrogenul este considerat “the missing link”, sunt inventariate peste 40 de tipuri de aplicații în diverse domenii industriale, a explicat Cătălin Stancu, declarând: “La orizontul anului 2030, din cele aproximativ 40 de aplicații industriale hidrogenului, aproximativ jumătate se estimeaza a fi economic fezabile. Hidrogenul nu este o chestiune de peste 20-30 de ani. Dacă iei în calcul knowledge-ul tehnologic de care ai nevoie si punerea la punct a unor proiecte pilot la scară industrială, România ar trebui să înceapă literalmente de mâine.

Noi suntem gata să susținem o astfel de dezvoltare de strategie alături de orice altă companie care vrea să ajute, chiar si pro bono, pentru că noi credem că lucrul acesta ar fi trebuit să se întâmple, ideal ar fi trebuit sa fi avut deja o Strategie a hidrogenului.

Astfel, invit toate companiile private sau de consultanță care vor să participe la efortul de a crea un sentiment de urgență şi să fim conştienţi că avem nevoie de o Strategie Națională a Hidrogenului măcar din patru motive.

În primul rând, avem niște avantaje competitive aproape unice în Europa la nivel de resursă primară – aici vorbim de gazul natural cu tot ecosistemul de care ai nevoie ca să produci hidrogen albastru. Dacă este să avem hidrogenul în piață (economic fezabil si dezvoltat la scara industrial), sunt prognoze care văd hidrogenul albastru  bazat pe CCS (n.r. captarea şi stocarea carbonului)  foarte aproape de preţul producției de hidrogen din resurse negre.

România  are resursele naturale (gazul natural, inclusiv off-shore), dar locatiile unde să stocheze carbon sau hidrogen – și nu sunt multe țări care se pot lăuda cu așa ceva. Mai mult, beneficiem de o infrastructură de transport moderna pentru eventualul transport pe distanțe lungi.

În plus, opinia mea este că avem nevoie urgentă de capacități noi de generare, de preferință RES sau orice tehnologie care nu emite CO2, pentru că există un risc major ca prețul CO2 să scoată din piață (aproape) orice tehnologie mai repede decât durata de viață a oricărei tehnologii noi/proiect care emite CO2. În aceste conditii va fi foarte greu să investeşti în capacităţi noi de generare cu emisii, iar fără capacităţi noi de generare preţul constant crescător al energiei (corelat cu preţul CO2) va submina orice competitivitate economică a industriilor care depind de preţul energiei. Iar istoria nu arată foarte bine: conform ANRE, prețul energiei pe piața PCCB a fost de 170 lei/MWh în 2017, de 200 de lei în 2018, de 240 de lei în 2019, pentru a stagna în 2020 pe fondul scăderii cererii. Însă în prezent, pe piața forward, s-a ajuns la 300 de lei/MWh.

Vă propun un scenariu: deşi avem o piață de energie funcțională (din perspectivă tehnică), avem o ordine de merit care, fundamental, se închide pe prețul CO2. Atâta timp cât combustibilii fosili închid ordinea de merit, unul din fundamentalele pe care trebuie să le luăm în calcul este prețul CO2. Potrivit informaţiilor din documente ale Comisiei Europene, tona de CO2 ar putea atinge între 55 și 90 de Euro în 2030, iar evoluţia preţului CO2 din 2021 (dublarea preţului faţă de 2020 ,la aprope 50 EUR/t CO2) face ca scenariul mai pesimist să nu poată fi ignorat. În orice producție de energie pe combustibili fosili, la un preț de 90 de euro pe tonă/CO2, în preţul energiei s-ar transfera undeva la minim 45 euro/MWh chiar și la cea mai modernă tehnologie (şi aproximativ 80EUR/tonă la cărbune).

În al treilea rând avem un moment unic și vorbim de finanțări. Fondurile Europene, care au valori absolut impresionante, rezolvă problema preţului de producţie, pentru că preiau o parte a costului de intrare al tehnologiei (n.n –a hidrogenului, dar şi a RES) şi dau un implus deciziei de investiții.

Mai mult, avem un  foarte mare gap tehnologic pe care trebuie să îl depăşim. Câteva argumente: (i)suntem pe penultimul la  ce înseamnă indexul de utilizare a resurselor per total (Resource Efficiency Scoreboard-RES), doar înaintea Bulgariei. (ii) un index care- măsoară digitalizarea (DESI)- și aici suntem pe antepenultimul loc. (iii) un ultim exemplu– Indexul European de Inovare- unde suntem de departe pe ultimul loc din UE – 35 de puncte, următoarul clasat –Bulgaria- fiind la 50 de puncte. În ultimii opt ani am involuat, am scăzut de la peste 40 la 35 de puncte. Exemplu de state aflate în top, dar oarecum din “liga” noastră sunt: Estonia sau Portugalia care sunt la 100 de puncte!

Trebuie să încercăm să recuperăm aceste decalaje tehnologice. Nu avem cum să ieșim din cercul acesta vicios în care nu avem competitivitate pentru că nu avem progres tehnologic, pe cale de consecinţă nu avem performanţă şi deci nu avem resurse pentru progres tehnologic (investiţii în cercetare şi tehnologie), dar avem prețuri în creștere la energie.

Iar pentru acest din urmă aspect asta avem nevoie de câteva lucruri – o strategie națională clară si coerentă cu obiectivul propus (competitiviate economica), de strategii sectoriale integrate (inclusiv, de exemplu, energetică, dar şi a hidrogenului), de  planuri cu șanse de implementare, realiste, cu responsabili clari și dead-line-uri și finanțare. În primul rand însă cred avem nevoie de dialog cu mediul de afaceri, pentru că acolo se creează inovație și competitivitate economică”.

 

BVB | Știri BVB

DEUTSCHE BANK TURBO SHORT 0.10/12.4/11.9 (EBDBKTS25) (26/10/2021)

Tranzactionare valoare rascumparare in piata RVSP pe 27 si 28 Octombrie 2021

ROMCAB SA (MCAB) (26/10/2021)

Schimbare structura actionariat Motoplus Paneuro

Obligatiuni Autonom Services 2024 (AUT24E) (25/10/2021)

Depunere prospect emisiune obligatiuni spre aprobare ASF