Update articol:

Ce este în joc la summitul COP26 privind clima?

  • Evenimentul climatic major, cunoscut sub numele de COP26, va avea loc la Glasgow, Scoția, de duminică până pe 12 noiembrie.

  • Oamenii de știință, specializaţi în climatologie, au subliniat în mod repetat că cea mai bună armă pentru a combate creșterea temperaturilor globale este reducerea rapid a emisiilor de gaze cu efect de seră.

 

Liderii mondiali sunt supuși unei presiuni uriașe pentru a detalia, la COP 26, unul dintre cele mai importante summit-uri diplomatice din istorie, modul în care intenționează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să atenueze schimbările climatice.

Evenimentul climatic major, cunoscut sub numele de COP26, va avea loc la Glasgow, Scoția, de duminică până pe 12 noiembrie. Acesta a fost programat inițial să aibă loc anul trecut, dar a fost amânat din cauza pandemiei de coronavirus.

Diplomații și liderii mondiali au încercat să minimizeze așteptările de succes  în perioada premergătoare summit-ului, deși un document de poziție a mai mult de 100 de țări în curs de dezvoltare reprezentând mai mult de jumătate din lume a insistat că „nu mai pot exista scuze pentru promisiunile neîndeplinite”, potrivit CNBC.

Pentru a avea vreo șansă de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, obiectivul aspirațional al Acordului de la Paris din 2015, lumea trebuie să reducă aproape la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră în următorii 8 ani și să ajungă la zero emisii nete până în 2050.

Oamenii de știință în climatologie au subliniat în mod repetat că cea mai bună armă pentru a combate creșterea temperaturilor globale este reducerea rapid a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Johan Rockstrom, director al Institutului de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam și unul dintre cei mai influenți oameni de știință ai Pământului din lume, a declarat pentru CNBC că succesul COP26 se va reduce la negocieri cu privire la cinci chestiuni. Acestea sunt măsuri de atenuare, finanțarea climatică, prețul carbonului, soluțiile naturii și eliminarea treptată a combustibililor fosili.

Măsuri de atenuare

„Trebuie să avem cel puțin 195 de țări care să se alinieze cu știința în planurile lor – nici măcar să livreze, ci doar să pună în planurile lor – și asta necesită zero emisii până cel târziu în 2050”, a spus Rockstrom.

„Avem doar un număr mic de țări care au făcut asta până acum”, a adăugat el, menționând că țări precum Indonezia, Rusia și Brazilia nu și-au declarat încă public obiective zero până la jumătatea secolului.

Un raport al ONU publicat la începutul acestei săptămâni a constatat că noile contribuții determinate la nivel național (NDC) pun lumea pe calea unei creșteri periculoase a temperaturii globale de cel puțin 2,7 grade Celsius până la sfârșitul secolului – chiar dacă planurile au fost îndeplinite pe deplin.

NDC reprezintă eforturile fiecărei țări de a reduce emisiile naționale. În prezent, ONU spune că NDC-urile actualizate ar duce doar la o reducere suplimentară cu 7,5% a emisiilor anuale de gaze cu efect de seră, comparativ cu angajamentele anterioare.

Farhana Yamin, avocat în domeniul climei și consilier al Forumului Climate Vulnerable, a declarat pentru CNBC că COP26 trebuie să declanșeze o „resetare dreaptă”, profundă, dacă va fi considerat un summit de succes. „Succesul poate veni doar din înțelegerea adevărurilor dure, vorbirea sinceră și recunoașterea situației țărilor vulnerabile.”

Nu este suficient, a adăugat ea, ca cei de la COP26 să continue să vorbească despre optimismul lor pentru viitor, când țările nu fac nimic pentru a răspunde cerințelor urgenței climatice.

„Optimismul nu rezolvă viețile țărilor în curs de dezvoltare sau ale grupurilor vulnerabile în acest moment, care se confruntă cu consecințele eșecului”, a spus Yamin.

„Este o altă insultă. Ce este optimismul pentru o țară care se confruntă acum cu o devastare completă?”, a adăugat Yamin-

Finanţarea

Țările cu venituri mari au promis în 2009 că vor livra 100 de miliarde de dolari pe an, timp de cinci ani, începând cu 2020, pentru a ajuta țările cu venituri mici să se îndepărteze de combustibilii fosili și să se protejeze împotriva deteriorării climatice. Această țintă a Acordului de la Paris nu a fost încă îndeplinită și nu se așteaptă să fie îndeplinită cel puțin până în 2023.

„Cu toată sinceritatea, aceștia sunt bani puţini”, a spus Rockstrom, remarcând trilioanele de dolari cheltuite de guvernele globale în efortul de a se recupera din pandemia de coronavirus.

„Vorbim despre trilioanele care sunt necesare pentru a avea o tranziție completă de 100% a investițiilor, de la infrastructura pe bază de combustibili fosili la infrastructura regenerabilă, astfel încât să putem vedea cu adevărat schimbări și direcții decisive. Trebuie să existe o discuție financiară.”

Finanțarea climatică este considerată pe scară largă ca o problemă de o importanță critică, în special atunci când vine vorba de refacerea încrederii globale.

„Succesul ar fi ca țările să nu se mai joace cu problema pierderilor și daunelor și să le finanțeze efectiv”, a spus Yamin, adăugând: „Nu mai pretindeți că pierderile și daunele nu se întâmplă și găsiți o modalitate de a le finanța.”

Prețul carbonului

Pentru susținătorii săi, tarifarea carbonului este văzută ca o modalitate importantă de a stimula reducerea emisiilor și de a ajuta tehnologiile cu emisii scăzute de carbon să concureze cu alternativele consacrate, puternic poluante.

Pentru criticii săi, totuși, articolul 6 din Acordul de la Paris riscă să submineze ambiția acordului într-un moment în care există dovezi copleșitoare ale necesității de a merge mai departe și mai rapid pentru a evita punctele de vârf ale schimbărilor climatice. Acest lucru se datorează faptului că unii se tem că aranjamentele de comercializare a carbonului ar putea permite țărilor să atingă ținte deja slabe fără a reduce emisiile suplimentare. „A treia parte care, fie că ne place sau nu, trebuie să fie pe masă este prețul carbonului. Acest lucru trebuie discutat la nivel global”, a spus Rockstrom.

El a susținut că COP26 a reprezentat o „situație complet nouă” în ceea ce privește prețul carbonului, deoarece, pentru prima dată, sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii „începe să muște” industriile poluante.

Prețul de referință al carbonului din UE se tranzacţionează acum la aproximativ 60 de euro pe tonă metrică, în condiţiile în care era aproximativ 20 de euro înainte de pandemia de coronavirus. Creșterea prețurilor a dus la închiderea unor centrale electrice pe cărbune, a spus Rockstrom. „Cred că vom începe să vedem amploarea  prețului carbonului și, așadar, asta trebuie să fie pe masă la nivel global”, a adăugat el.

Natura

„A patra parte componentă și poate cea mai importantă pentru Glasgow este să facem din această primă întâlnire COP o reuniune a naturii”, a spus Rockstrom. „Trebuie să fie momentul negocierilor climatice în care să recunoaștem că singura modalitate de a îndeplini ţelul Acordului de la Paris, vreau să spun singura cale, este să sesurizăm rezervoarele de carbon din natură – pe uscat și în oceane. Nu mai rămâne nici o rezervă de carbon decât dacă securizăm aceel rezervoare.”

Depozitele de carbon sunt zone naturale, cum ar fi oceanele și pădurile, care absorb mai mult carbon decât emit.

Rockstrom a sugerat că stabilirea prețului carbonului în biomasă, în sol și în toate ecosistemele ar trebui să fie luată în considerare în săptămânile următoare.

Președinția COP26 a Marii Britanii a recunoscut că amenințările schimbărilor climatice și pierderea biodiversității nu pot fi rezolvate fără a le aboeda împreună. Agricultura durabilă, utilizarea terenurilor și acțiunile privind refacerea pădurilor și a altor ecosisteme critice urmează să fie discutate în Scoția.

Într-un articol publicat online pentru grupul Chatham House din Londra la începutul acestei luni, Yamin a sugerat că luarea în considerare a drepturilor naturii prin instrumente legale, cum ar fi ecocidul (n.r. distrugerea (intenționată) a mediului înconjurător), de exemplu, și câştigurile generațiilor viitoare ar trebui să fie pe masă la Glasgow.

Eliminarea treptată a combustibililor fosili

Arderea combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele, petrolul și gazul, este principalul motor al urgenței climatice.

La COP26, Costa Rica și Danemarca sunt așteptate să lanseze oficial Alianța Beyond Oil and Gas, prima alianță diplomatică din lume pentru a gestiona declinul producției de petrol și gaze.

Cu toate acestea, cărbunele este cel mai bogat combustibil fosil în ceea ce privește emisiile și, prin urmare, cea mai importantă țintă pentru înlocuire în tranziţia către alternativele regenerabile.

O criză globală a aprovizionării cu energie din acest an a coincis cu o reapariție a producției de cărbune, ridicând semne de întrebare serioase cu privire la așa-numita „tranziție energetică”.

„Trebuie să avem o discuție serioasă cu privire la datele limită pentru utilizarea combustibililor fosili. O dată de încheiere a cărbunelui și o dată de încheiere a motorului cu ardere internă”, a spus Rockstrom.

Cercetările publicate în revista științifică Nature pe 9 septembrie au descoperit că marea majoritate a rezervelor de combustibili fosili cunoscute din lume trebuie păstrate în pământ pentru a avea o oarecare speranță de a preveni cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.

 

 

BVB | Știri BVB

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (24/05/2022)

Nuclearelectrica, NuScale & E-Infra semneaza un Memorandum de Intelegere

MUNICIPIUL BISTRITA (BIS29) (24/05/2022)

Plata rata cupon 50, rambursare rata principal 50 & calcul rata dobanda pentru cuponul 51

BURSA DE VALORI BUCURESTI SA (BVB) (24/05/2022)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014