Criza politică majoră din România a creat incertitudine, a afectat economia și a contribuit, probabil, la diminuarea investițiilor străine directe, avertizează Consiliul Fiscal, în opinia privind proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2026, publicată la 30 octombrie.
Instituția atrage atenția că România trebuie să treacă un nou test de credibilitate în acest an pentru a evita retrogradarea ratingului suveran și subliniază că blocarea procesului de consolidare fiscală ar face iminentă o asemenea decizie.
„Rectificarea bugetară din acest an are loc cu întârziere, din cauza unei crize politice majore. Această criză a creat multă incertitudine și a afectat în mod inerent evoluția economiei, dincolo de impactul contracționist al corecției bugetare. Aversiunea față de risc a fost alimentată de criza politică, ce probabil explică parțial și diminuarea investițiilor străine directe în economie”, arată Consiliul Fiscal în sinteza opiniei.
Potrivit instituției, dificultățile interne au fost amplificate de un context internațional nefavorabil, marcat de conflicte militare prelungite, creșterea prețurilor energiei și materiilor prime și înăsprirea politicilor monetare ale Rezervei Federale americane și Băncii Centrale Europene.
Consiliul Fiscal consideră că economia românească a fost afectată simultan de criza politică internă și de șocurile externe, în timp ce presiunile asupra leului au contribuit la persistența inflației ridicate. În document se arată că diverse evaluări plasează evoluția PIB-ului real în 2026 între o contracție de 0,5% și stagnare.
Consiliul Fiscal: Dacă procesul de consolidare fiscală va întâmpina blocaje, retrogradarea riscului suveran devine iminentă
Consiliul Fiscal subliniază că ajustarea deficitului bugetar în 2025 și 2026 a contribuit la evitarea retrogradării ratingului României de către principalele agenții internaționale: „Ajustarea deficitului bugetar în 2025 și 2026 a permis României să evite o retrogradare a riscului suveran de către principalele agenții de rating. Dar, dacă procesul de consolidare fiscală va întâmpina blocaje, retrogradarea riscului suveran devine iminentă. Cotațiile împrumuturilor suverane ale României exprimă percepția pe care piețele o au privind economia noastră, perspectiva consolidării fiscale, situația politică.”
Instituția avertizează că situația bugetară este monitorizată atent de Comisia Europeană și de agențiile de rating, iar disputele publice privind cifrele bugetare trebuie abordate cu responsabilitate.
„Nu trebuie subestimat că execuția bugetară din România este urmărită cu atenție de către CE și agențiile de rating, că nimeni nu își permite să jongleze cu cifre. România are încă de trecut un test de credibilitate în 2026, pentru a evita depunctarea ratingului suveran. Iar discuții publice exacerbate nu ajută!”, precizează Consiliul Fiscal.
În opinia instituției, criza politică a îngreunat inclusiv accesul statului la finanțare.
„Criza politică a îngreunat emiterea de obligațiuni ale României, ceea ce a creat dificultăți în a se asigura fluxuri de lichidități; și acest fapt trebuie să fie considerat.”
Consiliul Fiscal consideră că instalarea unui guvern cu atribuții depline era necesară pentru stabilizarea situației, în timp ce organizarea unor alegeri anticipate ar fi prelungit incertitudinea și ar fi sporit riscul unei retrogradări.
„Instalarea unui guvern cu «puteri depline» era absolut necesară, în timp ce recurgerea la alegeri anticipate, cum reclamau diverse voci, ar fi invitat depunctarea riscului suveran al României prin prelungirea crizei politice și amplificarea incertitudinilor.”
Deficitul bugetar la nouă luni, de 3,8% din PIB, trebuie analizat și în raport cu eventualele întârzieri de plăți
Consiliul Fiscal arată că deficitul bugetar cash comunicat de Ministerul Finanțelor pentru primele nouă luni din 2026, de 3,8% din PIB, este semnificativ mai mic decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, de 5,35% din PIB.
Totuși, instituția precizează că această evoluție trebuie analizată și prin prisma eventualelor întârzieri de plăți.
„Deficitul cash anunțat de MF la 9 luni, de 3,8% din PIB, este mult inferior față de cifra consemnată în anul trecut pentru aceeași perioadă (5,35%). Acest deficit este de judecat și în raport cu eventuale întârzieri de plăți.”
Consiliul Fiscal explică faptul că sumele discutate public drept întârzieri de plată pot avea origini diferite: facturi aferente programului Anghel Saligny, rambursări de TVA, nevoi suplimentare de finanțare ale ministerelor, obligații rezultate din hotărâri judecătorești, inclusiv cele în favoarea magistraților, dar și decalajele dintre cheltuielile efectuate pentru proiectele PNRR și rambursările primite de la Comisia Europeană.
În acest context, instituția solicită prudență în interpretarea informațiilor privind presupuse sume neincluse în execuția bugetară.
„Este necesară o abordare echilibrată când se vorbește despre zeci de miliarde de lei, care ar fi omise în calculele privind execuția bugetară.”
Potrivit Consiliului Fiscal, rectificarea bugetară era prima urgență a noului guvern, inclusiv pentru reducerea întârzierilor la plata unor facturi și pentru asigurarea finanțării serviciilor publice până la sfârșitul anului.
Consiliul Fiscal: Cel mai mare risc pentru execuția bugetară îl reprezintă absorbția fondurilor europene
Consiliul Fiscal identifică absorbția fondurilor europene și rambursarea sumelor incluse în proiecția bugetară drept principalul risc pentru execuția din 2026.
„Cea mai mare sursă de risc pentru execuția bugetară din acest an este absorbția fondurilor europene, rambursarea sumelor de care poate beneficia România și care sunt prinse în proiecția de buget.”
Potrivit documentului, la sfârșitul lunii septembrie 2026, rata de absorbție efectivă a fondurilor PNRR, exclusiv prefinanțările, era de 54,9%, respectiv 63,8% pentru granturi și 36,4% pentru împrumuturi.
Bugetul pe 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii a aproximativ 8 miliarde de euro din PNRR, dintre care 6,5 miliarde de euro granturi și 1,5 miliarde de euro împrumuturi. În aceste condiții, Consiliul Fiscal consideră determinantă încasarea sumelor aferente cererilor de plată 5 și 6.
Instituția menționează și alte riscuri, precum eventualele șocuri externe și obligațiile suplimentare ale statului, inclusiv cele rezultate din hotărâri judecătorești. Totodată, insistă asupra necesității combaterii evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale pentru creșterea veniturilor bugetare.
Consiliul Fiscal: Există premise pentru atingerea țintei de deficit de 6,25% din PIB
În urma rectificării, deficitul bugetului general consolidat este estimat la 130,3 miliarde de lei, cu aproximativ 2,5 miliarde de lei peste valoarea din bugetul inițial. Ca pondere în PIB, ținta rămâne însă la 6,25%, pe fondul majorării proiecției PIB nominal.
Consiliul Fiscal apreciază că există premise pentru respectarea acestei ținte, dar atrage atenția asupra riscurilor legate de fondurile europene, evoluția economiei și controlul cheltuielilor.
„Pe baza coordonatelor revizuite ale construcției bugetare și ale evoluțiilor relevate de execuția pe primele 9 luni ale anului, există premise ca deficitul bugetar cash din acest an să atingă ținta de 6,25% din PIB, sub rezerva unor riscuri care au fost evocate în analiza Consiliului Fiscal.”
Instituția amintește că respectarea angajamentelor asumate de România în procedura de deficit excesiv este evaluată în funcție de deficitul calculat potrivit metodologiei europene ESA, care nu este influențat de amânarea plăților, deoarece cheltuielile sunt înregistrate pe bază de angajamente.
Opinia Consiliului Fiscal a fost aprobată în ședința din 30 octombrie 2026 și este semnată de președintele instituției, academicianul Daniel Dăianu.
| Știri BVB