CPAG: Ajustarea fiscală a redus deficitul, dar cu un cost economic prea mare. Economia a pierdut circa 65.000 de locuri de muncă într-un an; este nevoie de o „resetare” a politicii fiscale

Ajustarea fiscală aplicată în România în ultimul an a făcut progrese semnificative în reducerea deficitului bugetar, însă a fost complicată, doar parțial eficientă și nu a susținut creșterea economică, potrivit unei analize Consilium Policy Advisors Group (CPAG). Organizația avertizează că economia a înregistrat o creștere medie de -0,5% în ultimele trei trimestre și a pierdut aproximativ 65.000 de locuri de muncă într-un an, în timp ce aproape întreaga creștere a veniturilor fiscale a venit din TVA. CPAG consideră că ajustarea fiscală are nevoie de o „resetare” pentru relansarea economiei.

La un an de la introducerea unui pachet amplu de măsuri fiscale care a vizat consumul, munca și capitalul, CPAG a analizat execuția bugetară până în iulie 2026 și rezultatele măsurilor adoptate de autorități.

Concluzia este că reducerea deficitului reprezintă un progres important, însă costul economic al ajustării a fost, foarte probabil, mai ridicat decât era necesar.

Potrivit analizei, TVA a generat aproape integral veniturile fiscale suplimentare. Calculată pe ultimele 12 luni, ponderea veniturilor din TVA în PIB a crescut cu 0,8 puncte procentuale, depășind chiar creșterea netă totală a veniturilor fiscale, de 0,7 puncte procentuale din PIB.

În schimb, impozitele pe profit și proprietate au rămas în linii mari neschimbate ca pondere în PIB, iar contribuțiile de asigurări sociale au scăzut de la 11,1% la 10,9% din PIB, în pofida extinderilor repetate ale bazei CASS.

• CPAG: Taxele pe muncă și capital au produs efecte economice adverse fără câștiguri fiscale suplimentare

Reducerea deficitului bugetar la 2,3% din PIB-ul estimat pentru 2026 în primele șapte luni ale anului reprezintă, potrivit CPAG, un progres semnificativ.

Problema este însă structura ajustării.

CPAG amintește că autoritățile au majorat, prin mai multe pachete legislative, taxarea consumului, muncii și capitalului, fără o secvențiere suficientă a măsurilor și fără protejarea componentelor economiei care susțin ocuparea forței de muncă, investițiile și creșterea economică.

În iunie 2025, CPAG propunea un pachet mai simplu, bazat pe o majorare temporară a cotei efective de TVA, îmbunătățirea colectării, reducerea contribuțiilor sociale și diminuarea cheltuielilor publice.

Organizația avertiza atunci că majorarea simultană a taxelor pe consum, muncă și capital nu are logică economică și riscă să accentueze încetinirea economiei.

„Un an mai târziu, datele confirmă în mare măsură această evaluare”, arată CPAG.

Potrivit analizei, TVA a fost cea care a generat veniturile suplimentare, în timp ce măsurile care au afectat munca și capitalul „au avut efecte economice adverse fără să genereze câștiguri fiscale suplimentare”, slăbind în același timp bazele economice de care depind veniturile bugetare viitoare.

• Creștere economică medie de -0,5% în ultimele trei trimestre

CPAG atrage atenția asupra evoluției economiei în perioada în care România a beneficiat, totodată, de unul dintre cele mai mari influxuri de capital european din ultimul deceniu, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Potrivit analizei, creșterea economică a fost, în medie, de -0,5% în ultimele trei trimestre.

În același timp, economia a pierdut aproximativ 65.000 de locuri de muncă într-un singur an, echivalentul a 1,3% din ocuparea totală, cele mai multe dintre acestea fiind în sectorul privat.

Numărul șomerilor a crescut cu aproximativ 51.000 de persoane, respectiv cu 10%.

• Pierderea locurilor de muncă ar costa bugetul cel puțin 2,5 miliarde de lei anual

Deteriorarea pieței muncii produce și un efect direct asupra bugetului de stat, avertizează CPAG.

Organizația estimează că pierderea celor aproximativ 65.000 de locuri de muncă generează un cost fiscal anual de minimum 2,5 miliarde de lei, prin taxe și contribuții sociale neîncasate, venituri mai mici din TVA și cheltuieli suplimentare cu indemnizațiile de șomaj.

„Deteriorarea pieței muncii nu este, prin urmare, doar o problemă socială și de competitivitate, ci și un cost fiscal direct”, arată analiza.

 * CPAG: Ajustarea fiscală are nevoie de o resetare

Următoarea etapă a consolidării bugetare va fi mai dificilă, avertizează organizația.

România urmărește reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2031, după vârful de 9,3% din PIB înregistrat în 2024.

CPAG atrage însă atenția că bazele de impozitare au fost deja extinse în mod repetat, în timp ce cheltuielile publice curente se mențin aproape de 42% din PIB.

În aceste condiții, noi majorări de taxe riscă să genereze venituri suplimentare din ce în ce mai mici, concomitent cu noi pierderi de activitate economică și locuri de muncă, potrivit analizei.

• Ce propune CPAG

Pentru următoarea etapă, CPAG recomandă accelerarea măsurilor pentru reducerea deficitului de colectare a TVA, diminuarea poverii fiscale asupra muncii și reconsiderarea cotei de 16% a impozitului pe dividende, în cazul în care încasările din 2026 se vor dovedi structural slabe.

Pentru IMM-uri, organizația propune măsuri limitate și temporare, printre care rambursarea mai rapidă a TVA, amortizarea accelerată pentru investițiile în producția internă și facilități pentru profiturile păstrate în companii și reinvestite.

Aceste măsuri ar trebui însă compensate obligatoriu prin reduceri reale ale cheltuielilor publice curente, subliniază CPAG.

Menținerea traiectoriei de reducere a deficitului rămâne esențială, dar strategia trebuie schimbată, consideră organizația: de la majorări repetate de taxe către o colectare mai bună, costuri fiscale mai mici pentru muncă, stimularea investițiilor productive și reforma structurală a cheltuielilor publice.

Potrivit CPAG, România trebuie să continue consolidarea fiscală, dar să schimbe modul în care o face, astfel încât reducerea deficitului să nu mai vină cu prețul slăbirii economiei care trebuie să genereze veniturile bugetare viitoare.