Update articol:
INTERVIU

Dan Bănacu: Știri false și lipsa de dialog cu cei care lucrează în domeniu – cele mai mari primejdii ale sectorului exploatării lemnului (partea a II-a)

* Interviu cu Dan Bănacu, directorul general al HS Timber Productions România

 

Reporter: Care credeți că sunt cele mai mari probleme din sectorul exploatării lemnului?

Dan Bănacu: Lemnul este una dintre cele mai importante resurse regenerabile și nu o putem ignora.

Din punctul meu de vedere, marile pericole pe care le sesizez sunt distribuția de știri false și lipsa de dialog cu cei care lucrează în domeniu. Nu trebuie să acoperim lucrurile ilegale – cei care fac lucruri ilegale trebuie să plătească, e clar că trebuie să avem grijă de legislație și de lege, dar nici nu mi se pare corect să fim toți cei din domeniu considerați hoți.

Dan Bănacu, HS Timber: “Este doar un mit că exportăm materie brută și că nu aducem valoare adăugată României” (I)

 

Oamenii trebuie să înțeleagă că nu poți să stai doar la mese de beton ca să vorbești, că avem nevoie de lemn de când ne naștem până murim, nu poți să trăiești și să îți imaginezi viața într-o lume de beton și oțel.

Nu mă sperie perspectivele verzi, ele nu sunt făcute ca să împiedice dezvoltarea economică. Dar sunt exagerări care pot să ducă la anumite probleme.

Fake-news-urile ne pot duce la derapaje foarte mari și la consecințe nebănuite. Cei care doresc interzicerea exportului de lemn sau interzicerea tăierilor din păduri e clar că nu știu că silvicultura este o știință, că inginerii silvici sunt la fel de bine pregătiți și școliți precum inginerii care construiesc poduri sau case, sau inginerii care trimit nave în spațiu și că știința se învață în facultăți și nu în articole din social media.

Un Guvern responsabil nu poate lăsa mii de oameni care muncesc în acest sector fără un loc de muncă. Trebuie să faci ceva cu ei. În plus, dacă are loc un incendiu într-o pădure, ce o să facă autoritățile dacă nu au acces acolo?

Există niște situații care, din păcate, sunt reale. Această campanie permanentă împotriva celor care lucrează în sectorul forestier a lăsat să se înțeleagă că toți suntem hoți. Dar, de fapt, sunt oameni care muncesc, care merită respect.

Când ești făcut hoț și când autoritățile sunt pe capul tău și ți se inventează anumite ilegalități îți vine să te lași de meserie.

Toate aceste lucruri duc la restrângerea activității în sector. Din păcate, putem vorbi despre o restrângere dramatică a volumului de activitate din sectorul forestier în România, cu consecința directă a scăderii interesului unui segment de populație pentru această industrie.

În continuare vom avea păduri, în continuare acestea trebuie exploatate. Dar cine va mai lucra în sector? Absolvenții colegiilor din orașe?

Este o întreagă populație care trăiește astăzi în zone montane, cu o tradiție de generații în exploatarea și prelucrarea lemnului, există licee silvice, pădurari, specialiști, dar ei sunt din ce în ce mai puțini.

Interesul este din ce în ce mai scăzut pentru această ramură a industriei.

Este posibil ca pe viitor să stăm cu pădurile lângă noi fără să putem face nimic. Pentru că nu va mai avea cine să mai lucreze în pădure.

Ce se întâmplă când un vânt puternic culcă la pământ o suprafață de câteva zeci de hectare de pădure? Cine poate să intre să scoată lemnul de acolo? Ce se întâmplă cu lemnul de acolo?

Când are loc o doborâtură de vânt, molidul, care nu este un copac foarte rezistent, se rupe și se prăbușește precum piesele de domino și vezi versanți întregi de munte cu pădurea culcată de vânt, nu de oameni.

Neavând o infrastructură, neavând posibilitatea să valorifici lemnul, să îl scoți afară din pădure, el moare și gata. Ai cui sunt banii care mor acolo? Evident ai noștri. În loc să-l transformăm în valoare adăugată și să facem case și bunăstare, să generăm locuri de muncă, nu avem nimic, stăm și facem poze și le punem pe internet.

Ce se întâmplă dacă mor niște copaci în pădure și nu îi scoate nimeni de acolo? Vă spun eu – se infestează, după care, la primul vânt, insectele de la copacii bolnavi zboară și infestează tot în jur.

Ceea ce poate duce la un dezastru.

S-a întâmplat acum în Europa Centrală acest lucru, când temperatura a crescut cu două grade și tot ce era molid până la 800 de metri altitudine a murit.

Au fost zeci de milioane de metri cubi – adică producția României pe câțiva ani de zile – care au fost atacați de insecte și au murit.

Dar problemele de acum din Cehia și Slovacia sunt rezultatul unor acțiuni de acum 100 de ani, când oamenii vremii au stabilit că pădurea diversă trebuie să dispară și să se împădurească masiv cu molid, pentru că molidul crește repede și este un material pentru construcții.

Acest lucru a avut niște avantaje economice incontestabile, lemnul de molid fiind mai ușor de exploatat.

Acum temperaturile au crescut cu două grade și au generat un fenomen de deshidratare a acestor arbori. Într-o pădure, în mod normal, sunt arbori tineri și arbori bătrâni, de toate vârstele.

Când unul dintre ei ajunge la o vârstă critică, se deshidratează și emite anumite semnale preluate de unele insecte care vin să-l distrugă, pentru a lăsa locul unui copac tânăr. Într-o pădure diversă, în jurul copacului distrus de insecte, sunt alți copaci tineri, în acest fel păstrându-se sănătatea pădurii.

Dacă, însă, toți copacii dau același semnal, că sunt pe moarte, insectele se înmulțesc și mai mult și atacă toți copacii.

În Cehia și Slovacia au crescut exponențial, de patru ori. În consecință, suprafețe întregi de arbori care au dat semnalul că sunt pe moarte – pentru că temperatura a crescut și apa a scăzut -, în condițiile în care toți erau de aceeași vârstă, au fost atacate de insecte, fără nicio posibilitate să se limiteze atacul. În trei ani de zile insectele au generat 80 de milioane de metri cubi de distrugere.

Acest lucru dovedește că nu stăpânim natura și că legile fizice și fenomenele naturale ne depășesc estimările și capacitatea de anticipare uneori în mod dramatic.

Deciziile pe care le luăm astăzi vizavi de pădure au influențe peste 50-70-100 de ani și atunci lovesc neașteptat. Nu trebuie să ne jucăm cu aceste păduri. Trebuie să încercăm să înțelegem natura, dar nu forțând direcțiile pe care nu putem să le controlăm.

 Reporter: Ce relație aveți cu ONG-urile din domeniu?

Dan Bănacu: Am încercat să luăm legătura cu toate ONG-urile de profil și, mai mult decât atât, avem o politică a porților deschise încă de acum patru ani. I-am invitat pe toți să vină, să vadă cum lucrăm, ce se întâmplă în fabricile noastre.

Sunt unele organizații care se lasă influențate, pornesc de la date incorecte și fac doar afirmații într-un context pe care nu îl cunosc foarte bine.

Cred că putem să reînnoim invitația către oricine este interesat să vadă ce facem noi și să ne pună întrebări despre activitatea noastră.

Colegii noștri de la conformitate și sustenabilitate sunt în permanent dialog cu ONG-urile, iau în calcul mereu, în politicile pe care le creează la nivel de grup, ideile constructive. Vrem să fim în comunicare tot timpul cu ei și să înglobăm ce este bun în politicile noastre. Avem consultări publice periodice, de două ori pe an.

Reporter: Câți copaci au fost plantați prin proiectul Pădurea de mâine?

Dan Bănacu: Cu toate că HS Timber Group nu desfășoară activități de exploatare forestieră, compania se angajează să susțină o industrie sustenabilă a lemnului în România și, prin urmare, își intensifică activitățile de reîmpădurire a terenurilor forestiere degradate.

„Pădurea de Mâine” a început ca un proiect dezvoltat de Asociația Administratorilor de Păduri alături de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și HS Timber Group.

Proiectul își propune plantarea unui milion de puieți pe parcursul a cinci ani, pentru împădurirea unor zone calamitate, în care regenerarea naturală nu este posibilă.

Lucrările de întreținere și monitorizare vor continua timp de trei ani după plantare pentru a asigura atingerea obiectivului, respectiv instalarea cu succes a vegetației forestiere. Inițiativa „Pădurea de Mâine” vine în sprijinul proprietarilor privați de păduri care nu au resursele necesare pentru îngrijirea suprafețelor deținute.

Până acum am plantat peste 600.000 de puieți.

Și anterior compania a sprijinit numeroase proiecte de reîmpădurire în zonele unde își desfășoară activitățile economice. De exemplu, doar în primăvara anului 2017, au fost plantați aproximativ 40.000 de puieți în mai multe zone – în apropierea orașului Slănic Moldova (județul Bacău) în vecinătatea fabricii de panel din Comănești; în Râpa Roșie, aproape de Sebeș; în Piatra Craiului, dar și pe pantele abrupte ale munților Ciucaș. Pe lângă sprijinul financiar, HS Timber Group a participat mereu și cu echipe de voluntari, care au contribuit la realizarea acțiunilor de plantare.

Reporter: În 2019, ați declarat că prețul buștenilor recoltați din pădurile românești nu are legătură cu realitatea, ci are un anumit specific local, astfel încât întregul sector românesc de prelucrare a lemnului e scos din competiția internațională. Care este situația în prezent?

Dan Bănacu: Acum este o perioadă în care prețul buștenilor urmează cumva cererea piețelor externe. Vorbim de o creștere foarte mare, probabil vom vedea prețuri record în acest an la lemnul din România. Există o creștere nu doar a prețului lemnului din pădure, prelucrat, ci și o majorare a prețului betonului, oțelului.

Probabil construcțiile vor fi cele mai afectate de aceste creșteri. Vorbim de majorări ale prețurilor la materialele pentru construcții între 30 și 50% în anumite sectoare.

De câțiva ani, România are probabil unele dintre cele mai mari prețuri din Europa la lemn din diverse motive. De aceea pentru noi importurile sunt necesare și importante. Fără acestea nu am putea să producem la nivelul actual și nici nu am putea să aducem acea valoarea adăugată pe care o aducem în România în acest moment.

Reporter: La ce sumă se ridică programul de CSR al companiei?

Dan Bănacu: Pe lângă faptul că am construit o industrie de la zero, am creat locuri de muncă, am făcut fabrici cu tehnologie de ultimă generație, am contribuit semnificativ la dezvoltarea comunităților locale, avem și un program de proiecte CSR care trece de 10 milioane de euro în ultimii 10 ani. Am construit școli, spitale, am finanțat universități, am inițiat proiectul „Pădurea de Mâine”, ne-am implicat în lupta împotriva Covid.

Pe lângă toate acestea, am contribuit semnificativ și la niște schimbări din industrie, de exemplu la modalitatea de măsurare și recepție și evaluare a lemnului. Am dezvoltat proiecte precum Timflow, pentru că ne-am dorit transparență.

Am fost primii care am afișat toate achizițiile noastre pe un website. Oricine poate să vadă de unde cumpărăm lemn și în ce cantitate.

Ca să protejăm mediul, am lansat Conceptul de low impact forestry, care a fost introdus în urma feedback-ului celor de la KPMG (Canada) în timpul procesului de verificare pentru a obține certificarea SFI. Ne-au întrebat ce facem sau ce am putea face din poziția noastră pentru a sprijini și a promova exploatarea forestieră cu impact redus asupra mediului. Am luat acest feedback și am început să studiem și să identificăm principalele probleme și cum pot fi ele rezolvate. Îi ajutăm pe cei care scot lemnul din pădure să achiziționeze utilaje performante, de ultimă tehnologie, pentru a nu mai distruge, de exemplu, albia unui râu, să nu mai creeze șanțuri sau să producă zgârieturi copacilor.

BVB | Știri BVB

BRK Argint Turbo Short 23 (BKSLVTS4) (02/12/2022)

Tranzactionare valoare rascumparare in piata RVSP pe 02 si 05 Decembrie 2022

BRK Dow Turbo Short 34350 (BKDOWTSD8) (02/12/2022)

Tranzactionare valoare rascumparare in piata RVSP pe 02 si 05 Decembrie 2022

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. (TGN) (02/12/2022)

Semnare Memorandum de Intelegere privind Coridorul Vertical