Regiunea București-Ilfov s-a situat în anul 2020 la 164% din media europeană a PIB/locuitor, ajustată în funcție de puterea de cumpărare, potrivit datelor publicate ieri într-un raport al Eurostat. Ceva mai jos decât Varșovia (167%), Stockholm (173%) sau regiunea Ile-de France, care include Parisul, (176%). Însă, peste Bratislava (162%), Budapesta (153%) sau Viena (148%) și cu mult peste regiunea Lazio, ce include Roma (109%).

Infografic  PIB pe locuitor la pps în regiunile catorva capitale europene în raport cu media UE, 2020

Pe fondul unui declin economic la nivel național de -3,7% în termeni reali față de -5,9% la nivelul UE27, Capitala noastră a câștigat patru puncte procentuale, exact atât cât au pierdut Berlinul (ajuns la doar 124%) și Lisabona, pe care nu am mai prins-o în grafic deoarece a scăzut de la 102% la 98%.

Astfel, se poate observa o concentrare puternică a rezultatelor economice și avuției naționale în toate statele provenite din fostul bloc estic, unde recordul de nivel de trai este deținut de Praga, cu 202% față de media UE (ce-i drept, în scădere de la nivelul de 206% atins în 2019). Deosebire esențială față de locomotiva europeană, Germania, unde bogăția este mai uniform distribuită și cu multiple centre economice, precum Hamburg (195%), Munchen (176%), Sttutgart (156%) sau Bremen (142%), desigur, toate împreună cu regiunile din care fac parte.

Infografic PIB pe locuitor în regiunile UE, 2020

În ceea ce ne privește, la nivel regional, situația s-a ameliorat față de media europeană în toate cele opt unități administrativ teritoriale de mărime mijlocie, de tip NUTS 2. Dar nu prin rezultate mai bune la indicatorul PIB/locuitor (unde doar cele trei regiuni irlandeze și cea franceză Mayotte au reușit un rezultat pozitiv în anul pandemiei), ci prin scăderea mai mică față de cea europeană.

Dacă facem raportarea între extremele la nivel național, se poate observa o anumită diminuare a ecartului între PIB/loc. în regiunea Capitalei și cea de Nord-Est (care include toate județele din Moldova, mai puțin Vrancea și Galați), de la 3,72:1 până la 3,56:1. Cu toate acestea, decalajul s-a mărit cu un punct procentual, ceea ce arată necesitatea unei dezvoltări mult mai rapide a zonelor defavorizate, dacă vrem să diminuăm decalajul absolut de nivel de trai în profil teritorial.

Raportul între media națională a nivelului de trai (media UE = 100) și cea a regiunii Capitalei în țările din regiune

În fine, ar fi util să luăm aminte la poziționarea țării noastre drept țara din regiune cu cel mai scăzut nivel de trai ca medie națională raportată la cel al regiunii Capitalei, excepție făcând ( de puțin) Slovacia. Ceea ce arată că, dincolo de un model dezvoltare nu tocmai inspirat ales de către mai noii membri ai UE, noi suntem în cea mai defavorabilă situație. Care necesită mai multe măsuri, ce ar trebui luate rapid pentru a crește coeziunea economico-socială la nivel național.

Autor: Dan Pălăngean