Băncile au propus Guvernului, în 2023, introducerea unei taxe temporare de 1% pe cifra de afaceri, pentru a contribui la reducerea deficitului bugetar, însă autoritățile au decis aplicarea unei cote de 2%, majorată ulterior la 4%, a declarat Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), la Profit Financial Forum 2026. Potrivit acestuia, povara fiscală totală a băncilor ajunge, în medie, la aproximativ 33%, iar în cazul unor instituții de credit poate atinge 70%. Dănescu a avertizat, totodată, că riscul legislativ reprezintă principala provocare a industriei bancare, aproximativ 80% dintre cele 124 de proiecte gestionate de ARB fiind legate de acest risc.
-
Dănescu: Am propus o contribuție temporară de 1%, dar Guvernul a decis 2%
Florin Dănescu a explicat că, în 2023, reprezentanții industriei bancare au mers la Guvern cu o propunere de contribuție voluntară la efortul de reducere a deficitului bugetar, într-un moment în care acesta se situa în jurul nivelului de 5,6%.
„Noi ne-am dus în 2023 la Guvern, spunând: uite, deficitul este 5,6, cam atât era, mergem într-o direcție foarte periculoasă și noi considerăm și ne oferim să participăm la un efort comun al tuturor industriilor din România și sugerăm, dumneavoastră calculați și decideți, să contribuim pe o perioadă determinată cu 1% pe cifra de afaceri”, a declarat Dănescu.
Propunerea băncilor presupunea ca, la sfârșitul perioadei de aplicare, autoritățile și reprezentanții industriei să evalueze transparent rezultatele măsurii, inclusiv contribuția efectivă la reducerea deficitului și oportunitatea prelungirii taxei.
„La sfârșitul anului ne adunăm împreună, transparent, vorbim cu societatea, cu presa, care e rezultatul, ce s-a obținut, cu cât am ajutat, dacă e cazul să continuăm, dacă nu, punând în problemă și eficiența cheltuielilor bugetare”, a explicat președintele executiv al ARB.
Potrivit acestuia, răspunsul autorităților a venit imediat, însă cota stabilită a fost dublă față de cea sugerată de industrie.
„Și răspunsul a venit chiar a doua zi, spunând: băncile vor plăti 2%”, a afirmat Dănescu.
-
Povara fiscală totală ajunge la 33% în medie și până la 70% pentru unele bănci, potrivit ARB
Președintele executiv al ARB a criticat majorarea ulterioară a taxei pe cifra de afaceri, de la 2% la 4%, subliniind că aceasta s-a adăugat impozitului pe profit de 16%.
„Apoi am avut un premier din partea dreaptă a eșichierului politic care a zis: vă mai adăugăm 2%, 4%. Cât înseamnă asta? Se adaugă, pe medie, cam 17% peste cei 16% impozit pe profit. Cam 33% sumă”, a explicat Dănescu.
El a precizat că impactul fiscal nu este uniform la nivelul sectorului bancar, deoarece taxa este calculată în funcție de cifra de afaceri, nu de profitabilitatea fiecărei instituții.
„Nu este uniform. Cu cât cifra de afaceri este mai mare, taxa totală este mai mică, dar pe medie este 33%, extrema dreaptă sau băncile care plătesc cel mai mult fiind undeva la 70%”, a afirmat președintele executiv al ARB.
Procentele de 33% și 70% reprezintă estimările prezentate de Dănescu privind povara fiscală totală, nu cotele legale ale impozitului pe cifra de afaceri.
-
Riscul legislativ, principala provocare pentru industria bancară
Florin Dănescu a avertizat că instabilitatea legislativă și inițiativele care vizează sectorul bancar reprezintă principala problemă a industriei.
Potrivit acestuia, ARB lucrează în prezent cu 124 de proiecte, dintre care aproximativ 80% au legătură cu riscul legislativ.
„Din perspectivă contextuală, dar și economică, principala provocare a industriei bancare este cea a riscului legislativ”, a declarat Dănescu.
El a arătat că reprezentanții asociației au fost nevoiți să participe frecvent la discuții parlamentare pentru a explica efectele unor propuneri legislative asupra activității bancare.
„În primele 20 de zile ale lui septembrie am fost în Parlament de 11 ori. Niciodată să vorbim despre piață, despre economie, despre informațiile, despre cunoașterea, despre resursele industriei bancare pentru economia românească, ci mereu pentru a crea defensivă la o percepție relativ ostilă a deciziei românești vizavi de bănci”, a afirmat acesta.
„Asociația Română a Băncilor lucrează cu 124 de proiecte, din care vreo 80% țin de riscul legislativ. Asta este mult”, a adăugat Dănescu.
-
Avertisment privind inițiativele legislative referitoare la dobânzi: „Creditarea trebuia oprită”
Președintele executiv al ARB a atras atenția asupra unor inițiative legislative care, în opinia sa, ar putea afecta mecanismele de calcul al dobânzilor și derularea contractelor de credit.
Acesta a făcut referire atât la o inițiativă aflată în discuție în Parlament, în contextul dosarului ROBOR, cât și la un demers anterior al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).
„În Parlament, și la invitația Consiliului Concurenței și a unor parlamentari, există o inițiativă legislativă care urmărește, practic, suspendarea dobânzilor. Vă sună cunoscut? Și ANPC-ul a avut o inițiativă cu un an și jumătate în urmă, care urmărea același lucru”, a declarat Dănescu.
Potrivit acestuia, ordinul ANPC la care a făcut referire prevedea înlocuirea formulei de calcul al dobânzii sau suspendarea acesteia, ceea ce ar fi putut genera dificultăți majore pentru funcționarea contractelor de credit.
„Ordinul ANPC-ului, practic, spunea: înlocuiți dobânda cu altă formulă, dacă nu, suspendați-o. Asta ar fi însemnat, dacă executai acel ordin și nu te duceai în instanță, creditarea trebuia oprită, că nu aveai dobândă de calcul, rambursările trebuiau oprite pentru că nu aveai dobândă de calcul, debitorii care nu mai rambursau treceau pe rău-platnici și așa mai departe”, a explicat reprezentantul ARB.
El a susținut că unele inițiative legislative sunt promovate fără o evaluare suficientă a consecințelor asupra mecanismelor de creditare.
„Este uimitor pentru noi, profesioniști din domeniu, cât rău poate să facă o inițiativă legislativă și uneori ne dăm seama că efectele ei nu sunt nici măcar percepute”, a afirmat Dănescu.
-
ARB respinge concluziile Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR
Florin Dănescu a abordat și subiectul concluziilor Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR, precizând că acestea au fost respinse ferm de instituțiile bancare vizate.
„Evenimentul ăsta neplăcut, cu privire la concluziile Consiliului Concurenței, a fost respins vehement de către bănci. Nu v-am obișnuit cu asemenea vehemențe niciodată în istorie, asta spune ceva, cel puțin prin vocea Asociației Române a Băncilor”, a declarat acesta.
Potrivit președintelui executiv al ARB, băncile contestă în instanță măsurile legate de acest dosar. Afirmațiile sale reflectă poziția industriei bancare, litigiile urmând să fie soluționate de instanțele competente.
-
Intermedierea financiară, una dintre principalele probleme structurale ale economiei românești
Dincolo de riscurile legislative, Florin Dănescu a subliniat că sectorul bancar românesc se confruntă cu un nivel redus al intermedierii financiare, în pofida stabilității și rezilienței sale.
El a arătat că soliditatea sistemului bancar a reprezentat un avantaj pentru România, inclusiv în evaluările realizate de agențiile internaționale de rating.
„Stabilitatea, reziliența industriei bancare a fost unul dintre punctele esențiale care ne-au ajutat în evaluările agențiilor de rating, de obicei scris între primele rânduri ale analizelor lor”, a afirmat Dănescu.
În același timp, acesta a atras atenția că România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește intermedierea financiară, măsurată prin raportarea creditelor acordate populației și companiilor la produsul intern brut, potrivit evaluării prezentate de ARB.
„Problema potențialului, problema întinderii bancarizării din România, problema intermedierii financiare, adică creditul alocat de către băncile din România companiilor și populației raportat la PIB, ultima cifră din Europa. Deci aici e principalul obiectiv al industriei bancare de foarte mult timp și va mai fi mult timp”, a declarat președintele executiv al ARB.
În opinia sa, dezvoltarea creditării și creșterea gradului de bancarizare sunt esențiale pentru finanțarea economiei, însă atingerea acestor obiective necesită un cadru legislativ stabil și predictibil.
| Știri BVB