Update articol:

Dragoş Preda: Capitala României, București, va găzdui Centrul European pentru Securitate Cibernetică, care va gestiona un buget de peste 2 miliarde de euro alocat cercetării în domeniul cyberspace

Dezvoltarea rețelelor 5G, în condițiile asigurării securității cibernetice a acestora și a respectării abordării coordonate la nivel UE, reprezintă una dintre prioritățile cheie europene.

  • Comisarul Thierry Breton a atras atenția că sediul centrului european privind securitatea cibernetică trebuie să fie localizat într-o țară care este sigură din punct de vedere cibernetic și al conectivității, inclusiv în ceea ce privește securitatea cibernetică a rețelelor 5G

 

 

Capitala României, București, va găzdui Centrul European pentru Securitate Cibernetică, care va gestiona un buget de peste 2 miliarde de euro alocat cercetării în domeniul cyberspace, ne-a declarat Dragoş Preda, secretar de stat în Ministerul Transpoturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC).   

România a câştigat în competiţia cu alte şase state europene – Bucureştiul va găzdui noul centru UE pentru securitate cibernetică

 

 

Acesta ne-a mai spus: “Ţara noastră a fost selectată înaintea unor orașe precum Bruxelles sau Varșovia. Până în prezent România nu găzduia nicio agenție europeană. Graţie eforturilor Președintelui Klaus Werner Iohannis, Primului Ministru Ludovic Orban, Ministrului Lucian Bode – ca Ministru al Transporturilor Infrastructurii și Comunicaţiilor, entitate a statului român în Consiliul TTE, colegului meu Alexandru Nazare, recent ales senator, și tuturor colegilor din arcul guvernamental TIC (CERT.RO / STS / CYBERINT etc.) România s-a poziționat ferm pe harta Europei și a lumii.

Propunerea de regulament de instituire a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare a constituit cea mai importantă propunere legislativă pentru România, în lumina candidaturii țării noastre pentru găzduirea sediului centrului de competențe. Obiectivul reprezintă însăși stimularea ecosistemului european tehnologic și industrial de securitate cibernetică. Centrul urmează să aibă o activitate cuprinzătoare care va sprijini securitatea cibernetică de-a lungul întregului lanț valoric, de la activitatea de cercetare până la activitățile de sprijinire a implementării și a adoptării pe scară largă a tehnologiilor-cheie. De asemenea, va oferi sprijin statelor membre și altor actori relevanți, prin consiliere, împărtășind expertiză și facilitând colaborarea cu privire la proiecte și acțiuni.

România și-a lansat oficial candidatura în martie 2020. Pe lângă România, Luxembourg, Belgia, Lituania, Spania și-au anunțat deja candidaturile, iar Irlanda si Portugalia au indicat intenția de a candida.

Localizarea în România a sediului acestui centru este deosebit de importantă pentru vizibilitatea politică și geo-strategică a țării noastre, plasând-o într-o poziție de lider regional și european în domeniul securității cibernetice, dar și de pol de expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică la nivel european și internațional.

Aceasta va contribui la promovarea României la nivel european și internațional ca o țară digitală puternică, cu o economie competitivă, cu perspective excepționale pentru investiții sporite, în domeniile directe sau conexe securității cibernetice, precum domeniul formării și educației în domeniul cibernetice, cercetare, standardizare, inteligență artificială, apărării, inovării, criptografiei, serviciilor de securitate ICT, detectării intruziunilor sau al aspectelor umane și societale ale securității și ale protecției vieții private etc.

Conform procedurii adoptate la 28 octombrie, sediul centrului de competențe urma să fie ales de reprezentanții guvernelor statelor membre la 9 decembrie.

Totodată, privind mai larg, importanța integrării companiilor din România în proiecte care se dezvoltă pe structura lanțurilor valorice strategice cheie, stabilite în Raportul Forumului Strategic pentru Proiecte Importante de Interes Comun European – IPCEI, cele șase lanțuri valorice cheie propuse fiind: vehicule conectate, curate și autonome; tehnologii și sisteme bazate pe hidrogen; sănătate inteligentă; industrie cu emisii reduse de CO2; internetul industrial al lucrurilor (date industriale); securitate cibernetică, generează un ecosistem economic exponențial de zeci de miliarde.

La acestea se adaugă încă trei domenii in care UE a avansat cu proiecte IPCEI respectiv microelectronică, super-computere si baterii electrice, la care am aderat anul acesta cu MTIC în parteneriat cu Ministerul Educaţiei și Cercetării (Parteneriatul European pentru tehnologii digitale esențiale/Parteneriatul European pentru calculatoare de înaltă performanță/Parteneriatul European de promovare a tranziției urbane și pentru dezvoltare durabilă/Parteneriatul European IMM-uri inovative).

Este necesar ca România să se conecteze în rețeaua europeană a acestor lanțuri valorice la nivel de companii si pentru a atrage investiții la nivel național.

Am reliefat mereu importanța dezvoltării competențelor digitale, a economiei datelor, a inteligenței artificiale și a consolidării securității cibernetice, punctând rolul digitalizării în atingerea obiectivelor Acordului Ecologic European.

Principalele priorități în privința telecomunicațiilor, digitalizării și securității cibernetice sunt structurate pe patru piloni:

1️⃣ Consolidarea suveranității digitale și a competitivității UE, vizând și adoptarea Programului Europa digitală.

2️⃣ Stabilirea unui cadru legal pentru o transformare digitală centrată pe om, fiind prioritare negocierile pe tema propunerii de regulament ePrivacy și dezbaterile pe tema Inteligenței artificiale (venim în curând cu un ecosistem în acest sens).

3️⃣ Promovarea unei platforme europene inovatoare și a economiei datelor, cu accent pe Strategia europeană privind datele / Guvernanța datelor și pe viitorul Act privind serviciile digitale.

4️⃣ Consolidarea securității cibernetice a UE, cu accent pe consolidarea securității cibernetice a produselor IoT pentru consumatori și Centrul European de competențe în domeniul securității cibernetice.

Pentru România, este deosebit de importantă continuarea implicării și asigurării coordonării naționale cu privire la activitatea europeană legată de dezvoltarea rețelelor 5G și punerea în aplicare a Setului de instrumente al UE pentru securitatea rețelelor 5G.

În următorii cinci ani, Comisia se va concentra pe trei obiective cheie pentru a se asigura că soluțiile digitale „ajută Europa să-și continue propriul drum spre o transformare digitală care să funcționeze în beneficiul oamenilor, prin respectarea valorilor europene”:

• Tehnologia care “lucrează” pentru oameni, într-o economie puternică și competitivă, care stăpânește și modelează tehnologia;
• O economie corectă și competitivă, în care companiile de toate dimensiunile și din orice sector pot concura în condiții egale și pot dezvolta, comercializa și utiliza tehnologii, produse și servicii digitale la o scară care le crește productivitatea și competitivitatea globală;
• O societate deschisă, democratică și durabilă, fundamentată pe “calea europeană de transformare digitală” care îmbunătățește valorile democratice, respectă drepturile fundamentale și contribuie la combaterea schimbărilor climatice.

Urmând linia indicată de Comisie, România a început deja sa investească în capacitățile strategice care permit dezvoltarea și utilizarea soluțiilor digitale la scară largă, interoperabilitatea infrastructurilor digitale cheie, extinderea rețelelor 5G (și a viitoarelor rețele 6G) și în tehnologiile avansate inovatoare.

Efortul trebuie susținut la nivel național, regional, local, implicând administrația publică, mediul academic, societatea civilă, instituțiile financiare, mediul de afaceri și întreprinderile sociale dar și partenerii europeni, în cumularea investițiilor în cercetare și inovare, schimbul de experiență și bune practici etc.

Consolidarea securităţii cibernetice împreună cu asigurarea integrității și rezilienței infrastructurii de date, a rețelelor și a comunicațiilor ar trebui să reprezinte priorităţi orizontale. Acestea sunt considerate ca fiind elemente cheie în atingerea obiectivului esenţial al Comisiei von der Leyen, anume suveranitatea tehnologică europeană. Prin eforturile fiecărui stat membru, Europa trebuie să-și dezvolte și să-și implementeze propriile capacități cheie, reducând astfel dependența de alte părți ale globului pentru cele mai importante tehnologii.

Dezvoltarea rețelelor 5G, în condițiile asigurării securității cibernetice a acestora și a respectării abordării coordonate la nivel UE, reprezintă una dintre prioritățile cheie europene.

Aceasta implică pentru România necesitatea introducerii rapide, bazate pe cerere, a rețelelor 5G – conform calendarului UE și în rezonanţă cu piaţa, consolidarea cooperării și a dialogului cu celelalte state membre în ceea ce privește implementarea rețelelor 5G în zonele transfrontaliere dintre statele membre – deja lucrăm la conectarea cu coridoarele europene regionale prin două memorandumuri, necesitatea de a sensibiliza publicul larg cu privire la posibilitățile oferite de tehnologia 5G, de a îmbunătăți competențele dezvoltatorilor și ale diferitelor grupuri de utilizatori, precum și de a încuraja părțile interesate relevante să se implice în schimbul de informații și experiență privind tehnologia 5G și chestiunile legate de măsurarea limitelor câmpurilor electromagnetice.

În contextul campaniilor de dezinformare din ce în ce mai frecvente privind tehnologia 5G, devine stringentă nevoia de promovare a încrederii în tehnologia 5G, care, la nivel UE, va fi dezvoltată respectând valorile fundamentale ale UE, cum ar fi: drepturile omului și libertățile fundamentale, statul de drept, protecția vieții private, a datelor cu caracter personal și a proprietății intelectuale.

Asigurarea rezilienței rețelelor 5G reprezintă un subiect cheie la nivel european din mai multe considerente, anume asigurarea competitivității viitoare a sectorului telecomunicațiilor european și impactul 5G asupra transformării unor sectoare critice precum energia, transportul, serviciile bancare, sănătatea, sistemele de control industrial și asupra consolidării sistemelor de siguranță la nivel național și UE.

În condițiile în care România își promovează și consolidează profilul european de lider în domeniul securității cibernetice și al telecomunicațiilor de mare și foarte mare viteză, mai ales în contextul găzduirii sediul centrului european de securitate cibernetică, este deosebit de important ca țara noastră să fie un actor activ, vocal, implicat cu privire la aplicarea setului comun de instrumente în vederea abordării riscurilor de securitate legate de introducerea 5G.

Măsurile de mai sus sunt cu atât mai importante cu cât Comisarul Thierry Breton a atras atenția, în cadrul reuniunii ministeriale în domeniul telecomunicațiilor din 5 iunie a.c., că sediul centrului european privind securitatea cibernetică trebuie să fie localizat într-o țară care este sigură din punct de vedere cibernetic și al conectivității, inclusiv în ceea ce privește securitatea cibernetică a rețelelor 5G.

De asemenea, punerea în aplicare a setului de instrumente 5G presupune și aplicarea instrumentelor europene pentru protecția rețelelor de comunicații electronice, incluzând Codul comunicațiilor electronice, Directiva NIS (Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice) și Actul privind securitatea cibernetică precum și alte instrumente relevante, de ex. regulamentul UE privind controlul de securitate în materie de investiții străine (ISD), instrumentul juridic anti-dumping, cadrul european privind achizițiile publice, programele UE de finanțare a cercetării și inovării, IPCEIs (Proiecte importante de interes european comun), GDPR, ePrivacy, directiva privind echipamentele radio etc.

Punerea în aplicare corectă a Actului privind securitatea cibernetică este deosebit de importantă în acest proces prin prisma necesității unui nivel adecvat de convergență în ceea ce privește măsurile de standardizare și certificare.

În egală măsură, cooperarea și dialogul constant cu celelalte state membre și cu Comisia devin deosebit de importante din două rațiuni esențiale, anume menținerea unui lanț de aprovizionare 5G divers și durabil pentru a evita dependența pe termen lung și necesitatea unei coordonări eficace în ceea ce privește standardizarea, în vederea atingerii obiectivelor specifice de securitate și dezvoltare a unor sisteme de certificare relevante la nivelul UE, pentru a promova produse și procese mai sigure. Efortul fiecărui stat membru în parte în utilizarea deplină a setului de instrumente este esențial pentru o abordare europeană credibilă și de succes a securității 5G.

Felicitări, România!”

BVBStiri BVB

DAFORA SA (DAFR) (15/01/2021)

Raport conf. art. 92 ind. 3 Legea 24/2017

ROMCARBON SA (ROCE) (15/01/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014