Update articol:
28 Ianuarie - Ziua Europeană a Protecţiei Datelor

Dragoş Preda: România trebuie să fie actor activ şi implicat, cu privire la setul comun de instrumente pentru abordarea riscurilor de securitate 5G

Pe 28 Ianuarie statele membre ale Consiliului Europei celebrează Ziua Europeană a Protecţiei Datelor. Comisia Europeană promovează, de asemenea, dreptul la viaţa privată şi la protecţia datelor personale.

Amenințarea vieții private de cloud computing este subestimată, chiar ignorată, arată un studiu al Parlamentului.

Astăzi, Europa celebrează Ziua protecției datelor, o inițiativă ce dorește sensibilizarea și protejarea oamenilor de felul în care datele personale sunt colectate și procesate.

Parlamentul european lucrează constant asupra adaptării legislației UE privind protecția datelor, care datează din 1995, pentru prevenirea folosirii neadecvate a datelor de către companiile private sau autoritățile publice. (https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20130121STO05426/ziua-europeana-a-protectiei-datelor)

Adoptarea, la 28 ianuarie 1981, la Strasbourg, a Convenției nr. 108 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea automată a datelor cu caracter personal – act internaţional în domeniul protecţiei datelor la care au aderat deja 43 de state din Europa şi altele din lume, reprezintă o adevărată piatră de temelie a reglementărilor incidente domeniului protecţiei datelor.

Convenția 108  defineşte o serie de principii universale şi conţine prevederi de natură să asigure protecţia vieţii private a persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice sau entităţile private.

Prin Protocolul Adiţional al Convenţiei au fost statuate noi prevederi referitoare la autorităţile naţionale de protecţie a datelor personale şi la transferul datelor personale, astfel încât să se asigure o platformă de cooperare între statele semnatare.

Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene, a subliniat recent că o protecţie efectivă a datelor personale este vitală pentru democraţie şi influenţează alte drepturi fundamentale şi libertăţi, subliniind necesitatea existenţei unui echilibru între viaţa privată şi libera circulaţie a datelor personale necesară în plan economic.

Este necesar ca România să se conecteze în rețeaua europeană a acestor lanțuri valorice la nivel de companii şi pentru a atrage investiții la nivel național. Am reliefat mereu importanța dezvoltării competențelor digitale, a economiei datelor, a inteligenței artificiale și a consolidării securității cibernetice, punctând rolul digitalizării în atingerea obiectivelor Acordului Ecologic European.

Principalele priorități în privința telecomunicațiilor, digitalizării și securității cibernetice sunt structurate pe patru piloni:

1️⃣ Consolidarea suveranității digitale și a competitivității UE, vizând și adoptarea Programului Europa digitală

2️⃣ Stabilirea unui cadru legal pentru o transformare digitală centrată pe om, fiind prioritare negocierile pe tema propunerii de regulament ePrivacy și dezbaterile pe tema Inteligenței artificiale (venim in curând cu un ecosistem in acest sens)

3️⃣ Promovarea unei platforme europene inovatoare și a economiei datelor, cu accent pe Strategia europeană privind datele/Guvernanța datelor și pe viitorul Act privind serviciile digitale

4️⃣ Consolidarea securității cibernetice a UE, cu accent pe consolidarea securității cibernetice a produselor IoT pentru consumatori și Centrul European de competențe în domeniul securității cibernetice.

În condițiile în care România își promovează și consolidează profilul european de lider în domeniul securității cibernetice și al telecomunicațiilor de mare și foarte mare viteză, mai ales în contextul găzduirii sediul centrului european de securitate cibernetică, este deosebit de important ca țara noastră să fie un actor activ, vocal, implicat, cu privire la aplicarea setului comun de instrumente în vederea abordării riscurilor de securitate legate de introducerea 5G.

Măsurile sunt cu atât mai importante cu cât Comisarul Thierry Breton a atras atenția, în cadrul reuniunii ministeriale în domeniul telecomunicațiilor din 5 iunie a.c., că sediul centrului european privind securitatea cibernetică trebuie să fie localizat într-o țară care este sigură din punct de vedere cibernetic și al conectivității, inclusiv în ceea ce privește securitatea cibernetică a rețelelor 5G.

De asemenea, punerea în aplicare a setului de instrumente 5G presupune și aplicarea instrumentelor europene pentru protecția rețelelor de comunicații electronice, incluzând Codul comunicațiilor electronice, Directiva NIS (Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice) și Actul privind securitatea cibernetică precum și alte instrumente relevante, de ex. regulamentul UE privind controlul de securitate în materie de investiții străine (ISD), instrumentul juridic anti-dumping, cadrul european privind achizițiile publice, programele UE de finanțare a cercetării și inovării, IPCEIs (Proiecte importante de interes european comun), GDPR, ePrivacy, directiva privind echipamentele radio etc.

Punerea în aplicare corectă a Actului privind securitatea cibernetică este deosebit de importantă în acest proces prin prisma necesității unui nivel adecvat de convergență în ceea ce privește măsurile de standardizare și certificare.

Preşedinţia germană a prevăzut o serie de puncte AOB (agendă extra) , informând miniștrii UE asupra stadiului negocierilor pe marginea propunerii de regulament privind ePrivacy, pe marginea propunerii de amendare a directivei ePrivacy, a propunerii de regulament de instituire a programului Europa Digitală și a propunerii de regulament de instituire a centrului european de competențe în domeniul securității cibernetice și a rețelei de centre coordonatoare.

În noiembrie 2020, preşedinţia germană a prezentat o propunere revizuită a ePrivacy cu scopul, în continuare, de a obține abordarea generală pe parcursul mandatului său. Amendamentele se fundamentează pe doc. 6543/20 al PRES HR (preşedinţia croată) din 6 martie 2020.

Majoritatea Statelor Membre au avut reacții negative cu privire la amendamentele introduse de PRES DE, apreciind că acestea nu țin cont de progresele înregistrate pe parcursul Preşedinţiilor anterioare. Comisia a prezentat o situație actualizată a măsurilor legislative și non-legislative preconizate pentru sfârșitul anului 2020 și anul 2021. Regulamentul privind guvernanța datelor care trebuia să fie prezentat la data de 11 noiembrie, a fost amânat. Actul privind Datele, inclusiv revizuirea directivei privind bazele de date este preconizat pentru trimestrul al treilea al anului 2021. Actul de implementare pentru seturile de date cu valoare ridicată este preconizat pentru primul trimestru al anului 2021.

Autor: Dragoş Preda  

BVB | Știri BVB

ALRO S.A. (ALR) (14/01/2022)

Stadiu litigiu Alro - Consiliul Concurentei

ALRO S.A. (ALR) (14/01/2022)

Raport conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)