Politica Inteligenţei Artificial (AI) este definită ca politici publice care maximizează beneficiile IA, minimizând în același timp costurile și riscurile potențiale ale acesteia, este de părere Dragoş Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC), explicând:
“Din această perspectivă, scopul politicii AI este dublu.
Pe de o parte, guvernele ar trebui să investească în dezvoltarea și adoptarea AI pentru a-și asigura numeroasele beneficii pentru economie și societate. Guvernele pot face acest lucru prin investiții în cercetarea fundamentală și aplicată, dezvoltarea talentelor specializate AI și „AI + X”, a infrastructurii digitale și a tehnologiilor conexe și a programelor pentru a ajuta sectoarele privat și public să adopte și să aplice noi tehnologii AI.
Recent, împreună cu Dragoş Ciparu – Secretar de stat pentru cercetare în cadrul MEC, alături de Ramona Bălășcuță, am concluzionat dezbaterea privind participarea României la Parteneriatele europene din viitorul program cadru de cercetare și inovare Orizont Europa (2021-2027) și ne-am manifestat intentia de a participa în:
Parteneriatul European pentru tehnologii digitale esențiale Parteneriatul European pentru calculatoare de înaltă performanță Parteneriatul European de promovare a tranziției urbane și pentru dezvoltare durabilă Parteneriatul European IMM-uri inovative”.Potrivit lui Dragoş Preda, guvernele trebuie să răspundă provocărilor economice și societale provocate de progresele în Inteligenţa Artificială: “Automatizarea, partajarea algoritmică, exploatarea datelor și inegalitatea veniturilor sunt doar câteva dintre numeroasele provocări pentru care guvernele din întreaga lume au nevoie pentru a dezvolta soluții politice”.
Potrivit lui Dragoş Preda, aceste politici includ investiții în dezvoltarea competențelor, crearea de noi reglementări și standarde și eforturi specifice de eliminare a prejudecăților din algoritmii AI și din seturile de date: “Este important de reținut că politica AI nu reprezintă doar utilizarea IA pentru a îmbunătăți eficacitatea politicii guvernamentale sau pentru a reduce costurile. Acesta este doar unul dintre numeroasele domenii ale politicii AI”.
De la începutul lui 2018, Danemarca, Franța, Marea Britanie, UE, Coreea de Sud și India au lansat strategii naționale pentru a promova utilizarea și dezvoltarea AI, a mai spus Dragoş Preda, adăugând că aceste state se alătură Canadei, Japoniei, Singapore, Chinei, EAU și Finlandei, care au lansat toate strategii similare în 2017.
Ce poate explica acest interes brusc?, spune Dragoş Preda, precizând: “În ultimii șase ani, computerele, alimentate de tehnologii AI, au învățat cum să vorbească și să traducă limbile lumii, să recunoască fețe și obiecte și chiar să joace jocuri video complexe. Serviciile noastre preferate, precum Netflix și căutarea Google, sunt acum dependente de algoritmi AI, în timp ce sectoare la fel de diverse precum transportul și asistența medicală vor fi transformate fundamental în următorii ani. Pur și simplu, guvernele recunosc acum impactul perturbator al IA și vor să pășească în această nouă lume.
Dar dincolo de această dezvoltare tehnologică este o poveste de concurență. A devenit clar că cererea pentru talentul AI depășește cu mult oferta disponibilă.
Potrivit unui studiu realizat de Element AI, în lume există doar 22.000 de cercetători în domeniul inteligenței artificiale, dintre care 40% sunt concentrați în SUA.
Drept urmare, pentru a pregăti talentul intern și a atrage talentul internațional, țările se grăbesc să dezvolte programe de masterat și doctorat în AI, inițiative de formare pe termen scurt, cursuri deschise online și să ofere burse.
Aproape fiecare strategie națională recentă include o combinație a acestor inițiative pentru a atrage, reține și dezvolta talentul AI.
În cele din urmă, guvernele încearcă, de asemenea, să depășească noile provocări provocate de AI.
Cea mai dezbătută provocare este viitorul muncii și dacă roboții vor automatiza 15 sau 50 la sută din locuri de muncă. Cu toate acestea, povești recente, cum ar fi scandalul datelor Cambridge Analytica, asistentul vocal extrem de precis al Google și tehnologia Amazon Recognition au demonstrat publicului capacitatea AI de a eroda democrația, încrederea și libertățile civile.
Strategiile naționale mai cuprinzătoare au început să abordeze aceste probleme”.
Potrivit lui Dragoş Preda, politica AI se schimbă de la țară la țară. În funcție de punctele tari și punctele slabe ale unei țări, un guvern va alege să se concentreze asupra diferitelor aspecte ale politicii AI.
Finlanda, de exemplu, dorește să conducă lumea în aplicarea tehnologiilor AI,
în timp ce Canada dorește să fie liderul global în cercetare și formare AI.
Statele Unite au adoptat o abordare de piață liberă a politicii AI,
în timp ce China a implementat o abordare cuprinzătoare, la nivel național. În prezent, nu există cele mai bune practici, deoarece domeniul este atât de nou. Cu toate acestea, politica AI poate fi împărțită în 10 categorii:
cercetare de bază și aplicată; atragerea, dezvoltarea și reținerea talentelor; viitorul muncii și abilităților; industrializarea tehnologiilor AI; AI în guvern; infrastructură de date și digitală; etică; reguli; includere; și politica externă”.
| Știri BVB