Update articol:
Articol preluat de pe opiniibnr.ro

Finanțarea verde prin piața de capital, sectorul financiar-nebancar și obligațiuni verzi guvernamentale

Consiliul General al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) a decis, în cadrul ședinței din 14 octombrie 2020, înființarea unui grup de lucru pentru sprijinirea finanțării verzi, din care fac parte reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ministerelor de resort, alte autorități publice (BNR, ASF), instituții de credit, reprezentanți ai sectorului privat și finanțatori internaționali (BERD, BEI, Banca Mondială). Grupul de lucru și-a desfășurat activitatea în perioada noiembrie 2020 – mai 2021 și a elaborat Raportul CNSM pentru sprijinirea finanțării verzi ce poate fi accesat pe site-ul CNSM.

Tranziția economiei românești către o economie decarbonizată și sustenabilă presupune investiții semnificative într-o varietate de domenii, cum ar fi: energie, eficientizare energetică, prevenirea poluării, agricultură durabilă, transport curat, tehnologii ecologice. Finanțarea investițiilor verzi generează oportunități pentru dezvoltarea afacerilor și realizarea unei creșteri economice durabile dar constituie în același timp și o provocare, determinată de amploarea semnificativă a investițiilor verzi potențiale identificate de Grupul de lucru CNSM de cca 60 mld. lei în orizontul de timp 2030, corelat cu costurile implementării cu întârziere a tranziției către o economie verde. O parte dintre aceste investiții sunt planificate să fie finanțate cu fonduri europene, dar sunt așteptări ca și sectorul privat să contribuie la mobilizarea resurselor financiare necesare pentru implementarea acestor investiții.

Alături de sectorul bancar, și sectorul financiar nebancar poate reprezenta de asemenea un facilitator important pentru finanțarea proiectelor verzi, cu oportunități de afaceri importante, dar și cu costuri mai ample în cazul realizării unei tranziții dezordonate către o economie sustenabilă, cu efecte negative determinate de riscul fizic și cel de tranziție. Relevant în acest sens este sectorul asigurărilor, care poate fi influențat de ambele componente ale riscurilor climatice, prin potențiale pierderi ridicate ca urmare a plății despăgubirilor dar și a riscului de tranziție, ca urmare a expunerilor din portofoliul investițional către companii care activează în sectoare intensive din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră, iar diversificarea portofoliilor prin includerea de proiecte verzi poate contribui la reducerea acestor riscuri.

Alinierea la cele mai recente standarde, recomandări și bune practici în domeniu, dar și alocarea de personal specializat pe aspecte referitoare la schimbările climatice sunt de natură să contribuie la dezvoltarea segmentului de finanțare verde la nivelul investitorilor instituționali autohtoni.

Finanțarea atrasă prin intermediul obligațiunilor verzi constituie unul dintre principalii factori catalizatori în mobilizarea capitalului privat pentru investiții în dezvoltare durabilă. De la prima emisiune de obligațiuni verzi lansată de BEI în anul 2007, și prima emisiune verde la nivel suveran (Polonia) în anul 2016, piața obligațiunilor verzi a cunoscut o dezvoltare accelerată îndeosebi în anul 2020 când volumul total de obligațiuni verzi a atins nivelul de 1,1 trilioane dolari, ceea ce demonstrează rolul în creștere a obligațiunile verzi ca instrument consacrat și în același timp esențial în transpunerea prevederilor Acordului de la Paris privind schimbările climatice din decembrie 2015. La nivel regional, Europa a cumulat 48% din totalul emisiunilor de obligațiuni verzi în anul 2020, emitenții fiind în principal entități suverane, companii nefinanciare, dar și instituții financiare.

În România, piața obligațiunilor verzi este de abia la început, primele emisiuni de obligațiuni verzi fiind lansate în luna iulie 2020 de către două companii din sectorul imobiliar (Globalworth Real Estate și NE Property), urmate de către o a treia emisiune în luna mai 2021, tot din sectorul imobiliar (MAS Securities). De asemenea, în luna mai 2021, Raiffeisen Bank S.A. a emis în premieră primele obligațiuni verzi denominate în lei (1,6 mld. lei), primele astfel de instrumente listate pe Bursa de Valori București. Această emisiune de obligațiuni reprezintă astfel prima oportunitate pentru investitorii activi pe piața de capital de a investi local în instrumente verzi, un pas semnificativ pentru dezvoltarea acestui segment pe Bursa de Valori București și un exemplu de urmat de către alți emitenți pe viitor.

Obligațiunile verzi la nivel suveran oferă României acces la o sursă de finanțare în plină expansiune și în total acord cu necesitățile de dezvoltare durabilă pe termen lung și cu angajamentele și obligațiile care revin României în calitate de semnatar al acordurilor de mediu, inclusiv acordurile internaționale angajate de Uniunea Europeană. Astfel, obligațiunile verzi sunt destinate să încurajeze sustenabilitatea și să sprijine proiecte verzi și poartă „angajamentul” emitentului de a finanța astfel de proiecte și de a urmări rezultatele implementării prin comunicarea transparentă a acestora către investitori. Investițiile în obligațiuni verzi nu expun investitorii unui risc suplimentar față de alternativa lor convențională, iar adăugarea de obligațiuni verzi într-un portofoliu de obligațiuni poate genera beneficii de diversificare și, prin urmare, poate contribui la îmbunătățirea rentabilităților ajustate la risc a portofoliilor tradiționale de obligațiuni guvernamentale.

Pentru prima dată Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2021-2023 prevede 2021-2023 prevede emiterea/utilizarea obligațiuni verzi ca instrument de datorie publică.

În cazul României, elaborarea Cadrului general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran necesită, în primul rând, coordonarea, de către entitatea care urmează a fi stabilită la nivelul Guvernului, a eforturilor ministerelor de linie în vederea identificării obiectivelor de mediu și de finanțare durabilă, precum și a principalelor sectoare care ar putea fi beneficiare ale acestor finanțări. În acest sens, cadrul general va contribui inclusiv la dezvoltarea expertizei instituțiilor pentru monitorizarea implementării proiectelor ulterior obținerii finanțării și dezvoltarea capacității de a raporta informații prin alinierea la taxonomia europeană.

Pornind de la experiența altor state care au emis astfel de instrumente la nivel suveran, un prim demers ar fi constituirea prin decizia Guvernului a unui Comitet la nivel interministerial care să asigure coordonarea procesului de elaborare a Cadrului general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran, cu competențe în identificarea cheltuielilor/proiectelor eligibile pentru care vor fi alocate fondurile obținute din emisiunile de obligațiuni verzi, aprobarea acestora și stabilirea indicatorilor de raportare și impact. În procesul de identificare a cheltuielilor/proiectelor eligibile este necesară o strânsă coordonare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, astfel încât cheltuielile/proiectele finanțate prin obligațiuni verzi să nu se suprapună acelor proiecte de reforme si investiții publice cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Structura Cadrul general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran se prezintă astfel:

– utilizarea fondurilor, cu prezentarea obiectivelor strategice în materie de finanțare sustenabilă și schimbări climatice, sectoare finantate, lista proiectelor/cheltuielilor eligibile, indicatori de performanță și de impact, cu atât mai mult cu cât în prezent la nivelul instituțiilor publice nu se publică indicatori nefinanciari (inclusiv privind riscul climatic).

– procesul de evaluare si selectare a proiectelor cu prezentarea modalității de evaluare, aprobare și verificare a cheltuielilor eligibile.

– gestionarea fondurilor, cu alocarea fondurilor de o maniera transparentă pe măsura efectuării cheltuielilor aferente proiectelor verzi selectate.

– modalitatea de raportare, care include rapoarte de alocare anualaa sumelor pe proiecte /cheltuieli verzi eligibile până în momentul în care se asigură alocarea integrală a sumelor obținute din emisiunea de obligațiuni verzi, și un raport de evaluare impact ce trebuie prezentat într-un interval de 1-3 ani de la realizarea finanțării sau la momentul alocării integrale a obligațiunilor emise privind evaluarea impactului de mediu pe categorii de cheltuieli verzi cu prezentarea indicatorilor de performanță și a beneficiilor obținute asupra mediului.

Evaluarea ex-ante a alinierii Cadrului general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran la standardele de piață și verificarea ex-post a modului în care au fost alocate fondurile și respectarea criteriilor de eligibilitate necesită o evaluare externă independentă.

Ministerul Finanțelor, în calitate de administrator al datoriei publice, va coordona procesul de pregătire și lansare efectivă a obligațiunilor pe piața internațională, precum și procesul de raportare periodică a instituțiilor implicate astfel încât să se asigure informarea mediului investițional referitoare la fondurile alocate pentru cheltuielile eligibile.

Ministerul Finanțelor păstrează flexibilitate în privința pieței de emisiune, internă sau externă, luând în considerare particularitățile și acomodarea interesului investitorilor specific fiecărei piețe. Urmare a sondajului efectuat de BNR în rândul unui număr de 13 bănci, care reprezintă în termeni de active 88% din sistemul bancar românesc, titlurile de stat verzi ar putea fi parte a strategiei băncilor privind durabilitatea, iar interesul sau preferința pentru acest tip de instrumente depinde de aspecte precum limitele aplicabile pentru expunerile față de statul român, precum și alte caracteristici ale acestor instrumente, cum ar fi lichiditatea, randamentele oferite, posibilitatea de a fi folosite drept colateral pentru accesarea lichidității de la BNR prin facilitățile permanente acordate băncilor, adecvarea capitalului.

În concluzie, demersul CNSM si raportul privind finanțările verzi reprezintă un prim pas și un semnal că România se încadrează deja pe traiectoria dezvoltării durabile conform standardelor ESG, respectiv criteriilor non-financiare de mediu, sociale și de guvernanță corporativă în evaluarea oportunităților de investiții și alocarea capitalului.

Autorii articolului: Mihaela Ene, Ministerul Finanțelor, Romulus Mircea, Raiffeisen Bank, Florin Dragu, Banca Națională a României, Remus Dănilă, Bursa de Valori București

Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale a României, Raiffeisen Bank sau Bursei de Valori București și nu implică sau angajează în niciun fel aceaste instituții.

BVBStiri BVB

EB EBS TURBO SHORT 0,1/46,5/46 (EBEBSTS36) (27/09/2021)

Tranzactionare valoare rascumparare in piata RVSP pe 28 si 29 Septembrie 2021

Turbo Long on Daimler AG (RCDAITL1) (27/09/2021)

Reluare tranzactionare - ora 12:05 - Notificare Raiffeisen Centrobank AG modificare limita variatie

ROMCAB SA (MCAB) (27/09/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

TERAPLAST SA (TRP) (24/09/2021)

Hotarari CA 24.09.2021