Clubul Seniorilor pentru Înzestrarea Armatei (CSÎA) solicită autorităților consolidarea mecanismelor instituționale de monitorizare și verificare a obligațiilor de cooperare industrială aferente contractelor finanțate prin Instrumentul SAFE, astfel încât investițiile în apărare să producă, pe lângă noile capabilități militare, valoare adăugată, transfer de tehnologie și capacități industriale durabile în România. Organizația propune inclusiv un mecanism parlamentar de urmărire a acestor obligații și constituirea unei rezerve de programe de înzestrare care să poată absorbi eventualele fonduri SAFE disponibilizate.
Clubul Seniorilor pentru Înzestrarea Armatei (CSÎA), condus de general-locotenent (r) ing. Ion-Dan Zaharia, a transmis șefului Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, o serie de recomandări privind consolidarea guvernanței programelor finanțate prin Instrumentul SAFE. Demersul vine în contextul în care, potrivit documentului CSÎA, avansul de 15% din finanțare a fost deja livrat.
Organizația consideră că succesul participării României la SAFE nu trebuie măsurat exclusiv prin realizarea obiectivelor de înzestrare ale forțelor armate, ci și prin efectele pe care investițiile le produc asupra economiei și industriei naționale.
„Instrumentul SAFE reprezintă una dintre cele mai importante inițiative europene destinate consolidării capacităților de apărare și, în același timp, o oportunitate strategică pentru dezvoltarea bazei tehnologice și industriale de apărare a României”, arată CSÎA.
În opinia organizației, România trebuie să urmărească sistematic dacă obligațiile de cooperare industrială asumate prin contracte se concretizează efectiv în valoare adăugată realizată în țară, transfer de tehnologie și know-how, dezvoltarea competențelor, noi capacități industriale și integrarea companiilor românești în lanțurile europene și euroatlantice de aprovizionare și producție.
„Investițiile în apărare produc efecte strategice durabile atunci când consolidează, în egală măsură, securitatea națională și capacitatea industrială a statului”, transmite CSÎA.
-
CSÎA: Localizarea producției nu este suficientă
Una dintre problemele semnalate privește modul în care este măsurat beneficiul industrial obținut de România. Potrivit organizației, simplul grad de localizare a unor activități de producție nu reflectă întotdeauna valoarea industrială reală care rămâne în economia națională.
Din această perspectivă, monitorizarea contractelor ar trebui să urmărească inclusiv valoarea adăugată generată în România, transferul efectiv de tehnologie, dezvoltarea competențelor de proiectare și inginerie și crearea unor capacități care să poată funcționa și după finalizarea contractelor inițiale.
CSÎA pune accent și pe sustenabilitatea investițiilor. Capacitățile industriale dezvoltate în România prin SAFE ar trebui să poată fi utilizate ulterior în alte programe de înzestrare, integrate în lanțurile europene de aprovizionare sau orientate către export.
Organizația avertizează, totodată, că eventualele probleme sunt mai ușor de corectat dacă sunt identificate pe parcursul implementării contractelor, nu după finalizarea acestora, motiv pentru care propune o monitorizare preventivă și continuă, bazată pe indicatori obiectivi și verificabili.
-
Mecanism parlamentar pentru urmărirea cooperării industriale
Printre măsurile propuse autorităților se numără consolidarea mecanismului instituțional de monitorizare a obligațiilor de cooperare industrială și stabilirea unui set unitar de indicatori pentru evaluarea beneficiilor industriale, tehnologice și economice generate în România.
CSÎA recomandă, de asemenea, evaluări periodice ale gradului de îndeplinire a obligațiilor asumate, informarea autorităților competente asupra evoluției programelor și analizarea oportunității instituirii unui mecanism parlamentar de urmărire a implementării obligațiilor de cooperare industrială, cu respectarea competențelor autorităților executive.
Organizația susține că mecanismele propuse nu ar trebui să genereze noi structuri administrative, ci să completeze și să sprijine instituțiile existente.
-
Propunere: o rezervă de proiecte pentru fondurile SAFE care ar putea deveni disponibile
Una dintre cele mai interesante recomandări ale CSÎA privește constituirea unei „rezerve” de programe de înzestrare, pregătite pentru situația în care, pe parcursul derulării SAFE la nivel european, ar deveni disponibile fonduri neutilizate.
Aceste resurse ar putea fi direcționate, potrivit organizației, către programe destinate creșterii capacității de lovire în adâncime sau constituirii la nivel național a unei capacități de supraveghere și apărare cosmică, printre altele.
CSÎA susține, în acest context, că Polonia dispune deja de o structură care urmărește derularea SAFE la nivel european pentru identificarea unor eventuale fonduri necheltuite pe care să le poată solicita.
-
Transferul de tehnologie, printre indicatorii care ar trebui urmăriți
Pentru evaluarea concretă a rezultatelor, Clubul Seniorilor pentru Înzestrarea Armatei propune ca monitorizarea să includă gradul de îndeplinire a obligațiilor de cooperare industrială, valoarea adăugată realizată în România, transferul efectiv de tehnologie și know-how, dezvoltarea resurselor umane specializate și integrarea operatorilor români în lanțurile de aprovizionare.
Ar trebui urmărite, de asemenea, capacitatea de menținere a infrastructurii industriale după terminarea contractelor, participarea industriei naționale la programe europene și activități de export, precum și dezvoltarea și păstrarea în România a competențelor industriale și tehnologice considerate strategice.
În opinia CSÎA, momentul pentru introducerea unor asemenea mecanisme este chiar actuala etapă de implementare a SAFE, înainte ca eventualele vulnerabilități instituționale sau contractuale să devină dificil de corectat.
„Consolidarea mecanismelor instituționale de monitorizare și verificare nu trebuie privită ca o măsură suplimentară de control administrativ, ci ca un instrument de bună guvernanță, destinat să asigure că obiectivele industriale și tehnologice urmărite prin aceste investiții sunt realizate efectiv și pot fi evaluate în mod obiectiv”, arată organizația.
CSÎA consideră că miza pentru România este, în cele din urmă, ca banii investiți în apărare să nu însemne numai achiziția de echipamente, ci și dezvoltarea unei capacități industriale și tehnologice naționale care să rămână în economie pe termen lung.
Citiţi ataşat documentele CSIA
Anexa la scrisoare sesizare riscuri localizare productie in SAFE
| Știri BVB