Update articol:

Guvernul a adoptat un proiect de lege pentru sancţionarea, inclusiv cu închisoare, a infracţiunilor cu criptomonede; proiectul merge în Parlament

pixabay.com pixabay.com

Guvernul a adoptat, în această săptămână un proiect de lege ce vizează modificarea Codului penal pentru a putea fi sancţionate mai multe fapte de fraudă şi contrafacere în legătură cu mijloacele de plată fără numerar, cum sunt criptomonedele.

Este vorba de proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal și pentru dispunerea altor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului.

Proiectul  adoptat de Guvern şi care va merge în Parlament pentru parcurgerea procesului legislativ precizează:

  • Introducerea, transmiterea, modificarea sau ștergerea de date informatice, restricționarea accesului la aceste date ori împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă s-a cauzat o pagubă unei persoane, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
  • Efectuarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, valoare monetară sau monedă virtuală, prin utilizarea, fără consimțământul titularului, a unui instrument de plată fără numerar sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
  • Deținerea în vederea utilizării frauduloase a unui instrument de plată fără numerar însușit prin săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute la art. 228, art. 229, art. 233-236, art. 238, art. 239 și art. 295 se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
  • Dobândirea pentru sine sau pentru altul, inclusiv prin primire, însușire cumpărare sau ca urmare unei operațiuni precum transferul, importul, exportul, vânzarea, transportul, distribuirea sau punerea la dispoziție în vederea utilizării frauduloase a unui instrument de plată fără numerar obținut prin săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute la art. 228, art. 229, art. 233-236, art. 238, art. 239 și art. 295 se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
  • Fabricarea, producerea, primirea, deținerea, transmiterea sau punerea la dispoziție a unui dispozitiv, instrument, date informatice, echipamente, inclusiv hardware sau software, ori a oricăror alte mijloace, cu scopul de a servi la însușirea unui instrument de plată fără numerar prin săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute la art.228, art. 229, art. 233-236, art. 238, art. 239 și art. 295, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
  • Cu aceeaşi pedeapsă se sancționează și dobândirea pentru sine sau pentru altul, inclusiv prin importul, exportul, vânzarea, transportul sau distribuția unui dispozitiv, instrument, date informatice, echipamente, inclusiv hardware ori software, sau a oricăror alte mijloace cu scopul de a servi la însușirea unui instrument de plată fără numerar prin săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute la art. 228, art. 229, art. 233-236, art. 238, art. 239 și art. 295.
  • Acceptarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, valoare monetară sau monedă virtuală, cunoscând că este efectuată prin folosirea unui instrument de plată fără numerar falsificat sau utilizat fără consimțământul titularului său, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
  • Nu se pedepsește persoana care, după comiterea vreuneia dintre faptele de mai sus, înainte de descoperirea acestora și înainte de a se fi trecut la săvârșirea faptei de falsificare, predă instrumentele sau materialele deținute autorităților judiciare ori încunoștințează aceste autorități despre existența lor.

Sancţiunile se aplică și în cazul când infracțiunea privește monede, timbre, titluri de valoare ori instrumente de plată, inclusiv instrumente de plată fără numerar
emise în străinătate.

Potrivit proiectului, “prin instrument de plată fără numerar se înțelege un dispozitiv,
un obiect sau o înregistrare, protejat, respectiv protejată, material ori nematerial, respectiv materială ori nematerială, sau o combinație a acestora, altul, respectiv alta, decât o monedă cu valoare circulatorie și care, singur, respectiv singură, sau împreună cu o procedură sau un set de proceduri, permite deținătorului sau
utilizatorului transferul de bani sau valoare monetară, inclusiv prin monedă electronică sau monedă virtuală.

De asemenea, prin instrument de plată electronică se înțelege un instrument care
permite efectuarea de retrageri de numerar, încărcarea și descărcarea unui instrument de monedă electronică, precum și transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate și executate de către instituții financiare.

Prin monedă electronică se înțelege valoarea monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică.

Moneda virtuală înseamnă o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și poate fi
transferată, stocată și tranzacționată electronic.”

Ministerul Justiției, după consultarea Ministerului Public, Ministerului Afacerilor Interne și Consiliului Superior al Magistraturii, elaborează un material informativ cuprinzând drepturile și serviciile de sprijin care pot fi acordate persoanelor juridice, victime ale infracțiunilor de fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice, precum și de falsificare de monede, timbre sau de alte valori care va fi publicat pe paginile proprii de internet ale acestor instituții, împreună cu materialul privind drepturile victimelor infracțiunilor, persoane fizice, publicat potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea
informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare.

Materialul informativ va cuprinde cel puțin informații cu privire la:
a) modul în care victima, persoană juridică, se poate proteja împotriva consecințelor negative ale infracțiunilor în cauză;
b) instituțiile specializate și datele de contact ale acestora de la care victima, persoană juridică, poate beneficia de sprijin;
c) procedura de formulare a plângerii de către victima persoană juridică;
d) drepturile și obligațiile victimei, persoană juridică, în cadrul procedurii penale.

Proiectul de lege va ajunge la Parlament, iar, după ce va fi adoptat, va merge spre promulgare la preşedintele ţării şi apoi va fi publicat în Monitorul Oficial pentru ca modificările prevăzute să fie transpuse în Codul Penal.

BVBStiri BVB

Sphera Franchise Group (SFG) (09/04/2021)

Raport voluntar privind tranzactiile cu partile afiliate in 2020

OIL TERMINAL S.A. (OIL) (09/04/2021)

Solicitare a actionarului majoritar privind sedinta AGOA 29.04(04.05).2021

ROMPETROL WELL SERVICES S.A. (PTR) (09/04/2021)

Solicitare completare ordine de zi AGOA 26(27).04.2021

FOND DESCHIS DE INVESTITII ETF TRADEVILLE (TVBETETF) (09/04/2021)

Preluare administrare ETF BET Tradeville de catre SAI Patria Asset Management SA

ELECTROARGES SA (ELGS) (09/04/2021)

Solicitare Completare Ordine de Zi - AGOA 26/27.04.2021