Update articol:

Iohannis, la primirea Premiului “Carol cel Mare”: Finalizarea integrării României în Schengen ar trebui să fie un obiectiv UE; Adevărata putere a Uniunii Europene nu este dată de cercuri concentrice sau viteze diferite, ci de o abordare incluzivă

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, după ce a primit, la Aachen, Premiul “Carol cel Mare” – Pentru unitatea Europei, că finalizarea integrării României în Spaţiul Schengen ar trebui să fie un obiectiv pentru Uniunea Europeană, şi nu doar pentru ţara noastră.

Conform unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, Comitetul director al Premiului “Carol cel Mare” a decis să-i acorde preşedintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaştere a meritelor în ceea ce priveşte “conducerea României pe o traiectorie proeuropeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene şi a statelor membre”, precum şi pentru “promovarea echităţii, a protecţiei minorităţilor şi a diversităţii culturale şi pentru rolul său de creator de punţi de legătură între societăţile din vestul şi estul Europei”.

Începând cu anul 1950, premiul a fost acordat personalităților din lumea internațională pentru merite deosebite în unificarea europeană. Dintre aceștia amintim pe Winston Churchill (1955), Tony Blair (1999), Papa Ioan Paul al II-lea (2004), Angela Merkel (2008), Papa Francisc (2016).

“Pentru ca Spaţiul Schengen să devină deplin funcţional şi eficient este necesar ca toate statele membre care îndeplinesc condiţiile să facă parte din acesta. România este unul dintre statele care de peste 10 ani se comportă ca membru de facto al Spaţiului Schengen. Finalizarea acestui proces de integrare nu este doar un obiectiv pentru România, ci ar trebui să fie un obiectiv pentru Uniunea Europeană”, a subliniat Iohannis.

 

El a opinat că, pentru a atinge obiectivul consolidării Pieţei Unice, este nevoie de un spaţiu de liberă circulaţie deplin funcţional şi eficient.

Şeful statului este de părere că Piaţa Unică europeană este veriga dintre ţările membre UE, că defineşte esenţa proiectului european şi aduce beneficii concrete cetăţenilor din Europa.

“Este de datoria noastră să ne asigurăm că toate eforturile noastre garantează menţinerea acestui bine comun – Piaţa Unică şi cele patru libertăţi fundamentale ale acesteia, a căror importanţă a fost evidenţiată de criza sanitară”, a spus Klaus Iohannis.

Potrivit acestuia, provocările generate de pandemie au scos la iveală o serie de puncte slabe atât în sectorul sănătăţii, cât şi la nivel social şi economic.

“Acestea sunt o dovadă clară a necesităţii de a consolida capacitatea de rezistenţă strategică a Uniunii Europene, atât în plan intern, cât şi în vecinătatea imediată”, a afirmat Iohannis.

  •  Iohannis: Adevărata putere a UE nu este dată de cercuri concentrice sau viteze diferite, ci de o abordare incluzivă

Adevărata putere a Uniunii Europene nu este dată de cercuri concentrice sau viteze diferite, ci de o abordare incluzivă, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, sâmbătă, după ce a primit, la Aachen, Premiul “Carol cel Mare” – Pentru unitatea Europei.

“Aş dori să reînnoiesc pledoaria mea pentru unitate şi solidaritate europeană. Este adevărat că în prezent anumite decizii pot fi luate mai rapid în cercuri mai mici, dar adevărata putere a Uniunii, mai ales într-o lume din ce în ce mai interconectată, în care UE e din ce în ce mai expusă criticilor, nu este dată de cercuri concentrice sau de viteze diferite. Această forţă este dată de o abordare incluzivă, de capacitatea Uniunii Europene de a se îndrepta către democraţie şi prosperitate pentru toţi cetăţenii şi partenerii săi care-i împărtăşesc valorile, principiile şi obiectivele”, a afirmat Iohannis.

El e de părere că pandemia de COVID-19 a arătat că o acţiune comună şi coordonată este “indispensabilă” chiar şi în domenii de competenţă naţională, cum ar fi sănătatea.

“Sectorul sănătăţii este indispensabil pentru consolidarea rezilienţei Uniunii Europene în faţa unor potenţiale crize viitoare. Din acest motiv, Uniunea Europeană a Sănătăţii trebuie să devină realitate cât mai curând posibil”, a subliniat şeful statului.

El a punctat că, în plan extern, rezilienţa UE poate fi durabilă numai dacă poate fi asigurată şi în Balcanii de Vest, precum şi în vecinătatea estică şi sudică şi că, din acest motiv, Uniunea Europeană trebuie să implementeze investiţii strategice pe termen lung în aceste regiuni.

“Trebuie să fim activi la faţa locului, pe teren, atât UE în ansamblu, cât şi fiecare stat membru în parte şi trebuie, de asemenea, să oferim o gamă mai largă de cooperare, care să ia în considerare securitatea într-o măsură şi mai mare. Pentru ca acţiunea UE să conducă, de asemenea, la o mai mare rezilienţă, dar şi pentru a-şi apăra mai bine propriile principii şi obiective la nivel global, este necesar să reflectăm la modul în care ne putem pregăti pentru a obţine o mai bună anticipare”, a declarat Klaus Iohannis.

Potrivit acestuia, pentru o pregătire în vederea tranziţiei către o economie verde şi digitală şi pentru a găsi răspunsuri la riscurile de securitate hibride şi asimetrice care vor utiliza pe scară largă noile tehnologii este nevoie de capacitatea de a modela viitorul.

“Din acest motiv, dezbaterea privind dezvoltarea UE va trebui să acorde mai multă atenţie guvernanţelor îndreptate spre viitor, pe termen mediu şi lung. În acest sens, conferinţa privind viitorul Europei reprezintă o ocazie unică de a asculta cetăţenii europeni pentru a înţelege aşteptările lor faţă de Uniunea Europeană, pentru a evalua mai bine provocările viitorului”, a adăugat Iohannis.

 

BVB | Știri BVB

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (22/10/2021)

Amendament Conventie de trezorerie interna

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (22/10/2021)

Alocare actiuni in dreptul persoanelor cu responsabilitati de conducere SOP2018

SSIF BRK FINANCIAL GROUP SA (BRK) (22/10/2021)

Incheiere contract cu Global Medical Solutions