Consiliul Naţional de Securitate al Irakului a anunţat miercuri elaborarea unui “plan cuprinzător” pentru a proteja suveranitatea ţării şi a împiedica lansarea de atacuri de pe teritoriul său după bombardamentele Statelor Unite şi Arabiei Saudite ca răspuns la acţiunile miliţiilor pro-iraniene împotriva Golfului Persic, transmite EFE, potrivit Agerpres.
Consiliul, convocat de urgenţă şi prezidat de primul-ministru Ali al Zaidi, a decis “să elaboreze un plan de securitate cuprinzător pentru a proteja ţara şi a împiedica orice entitate să ameninţe statele vecine”, potrivit unui comunicat al guvernului irakian care nu a precizat măsurile ce vor fi luate în acest sens.
Al Zaidi, care este şi comandantul suprem al forţelor armate irakiene, a convocat această întâlnire după bombardamentele comune ale SUA şi Arabiei Saudite care au provocat moartea a cel puţin 20 de paramilitari irakieni membri ai unor grupuri armate pe care Washingtonul şi Riadul le acuză că ar avea legătură cu Iran.
Comunicatul adaugă că atacurile au provocat, de asemenea, “moartea şi rănirea mai multor civili nevinovaţi”, fără a oferi mai multe detalii.
Raidurile de miercuri dimineaţă au avut loc după ce, pe 27 iulie, Arabia Saudită a denunţat lansarea de drone împotriva infrastructurii sale energetice de către “militanţi terorişti sprijiniţi de Iran” din Irak şi a cerut Bagdadului să ia măsuri pentru a controla aceste grupuri.
Guvernul irakian a deschis imediat o anchetă.
Consiliul Naţional de Securitate a reamintit că bombardamentele saudito-americane au avut loc în timp ce aveau loc contacte pentru a stabili faptele şi pentru a “aborda toate îngrijorările ridicate de partea saudită şi cea americană”.
“Abordarea şi confruntarea cu astfel de atacuri este responsabilitatea exclusivă a guvernului irakian şi a instituţiilor sale constituţionale”, se arată în comunicatul în care executivul de la Bagdad a reamintit că Irakul doreşte să rămână “în afara conflictelor regionale”.
De asemenea, textul menţionează că aceste bombardamente au loc în contextul procesului de retragere a trupelor din coaliţia internaţională condusă de SUA şi al planului de consolidare a monopolului de stat asupra armelor care urmăreşte dezarmarea miliţiilor din Irak, probleme ce ar trebui rezolvate până la sfârşitul lunii septembrie.
Bombardamentele din Irak au vizat poziţii ale unor miliţii pro-iraniene care fac parte din Forţele de Mobilizare Populară (FMP), un amestec de grupuri armate integrate în armata irakiană, dar care includ şi brigăzi sprijinite de Iran care au lansat atacuri asupra Golfului Persic în timpul războiului.