Update articol:
SIREN 2021 -SIMPOZIONUL ROMÂN AL ENERGIEI

Iulian Iancu: Energia este șansa României pentru un nou început

Energia este șansa României pentru un nou început, iar pentru a răspunde provocărilor din ce în ce mai mari avem nevoie de un dialog real și direct, a declarat Iulian Iancu, președintele CNR-CME, la Sesiunea de deschidere a SIREN 2021. La Sesiunea de deschidere a SIREN 2021, găzduită de Iulian Iancu, președintele CNR-CME, au participat: Virgil Popescu – ministrul energiei, Tánczos Barna – ministrul mediului Bogdan Chirițoiu – membru al Boardului ACER și președintele Consiliului Concurenței, Radu Bădiță  director DGSRCET, ANRE.

Prima ediție a Simpozionului Român al Energiei- SIREN 2021, cu tema „Sectorul Energetic Românesc – Șansa unui nou început”, organizat de către Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), sub egida Ministerului Energiei și al Autorităților Naționale din domeniu, a fost deschisă în ziua de 6 septembrie 2021. SIREN va deveni evenimentul tradițional al energeticii românești și urmeză a fi organizat bienal, în anii impari, spre deosebire de FOREN (Forumul Regional al Energiei) care va fi organizat tot bienal, dar  în anii pari.

Energia  a urcat în topul problemelor la nivel mondial”, a declarat Iulian Iancu și a continuat: „Consiliul Mondial al Energiei a introdus  conceptul de trilema energiei, actualizat  periodic, pe baza a trei vectori importanți-securitate energetică, sărăcie energetică, schimbări climatice. Nu s-a acordat  suficientă atenție acestor aspecte, și, ca atare, în ultima vreme s-au întâmplat lucruri fără precedent care au produs  multe dezechilibre: creșerea prețurilor la energie, apariția unui nou mixt energetic, Grean Deal etc. Toate acestea ne fac să analizăm oportunitățile pe care le avem, pe baza a patru piloni: 1) accentul și injecția cu surse regenerabile de energie în  domeniile economice, agricole etc., 2) intenția de  înlocuire a combustibilului  tranziției (gazul natural) cu hidrogenul, 3) susținere prin ajutor de stat și subvenții pentru biomasă, astfel încât ecosistemul să nu fie afectat 4) acordarea unei atenții sporite eficienței energetice, în primul rând legat de noul val al reconstrucției clădirilor, conform noului set de reglementări care va fi emis luna aceasta de către UE. Cheia de rezolvare a unora dintre problemele cu care ne confruntăm în prezent o reprezintă hidrogenul, deja definit la nivelul UE, căruia i se va certifica calitatea, iar cea mai importantă țintă va fi aceea ca 40% din  energia primară va trebui sa fie din surse regenerabile până în anul 2030”.

La rândul său, Virgil Popescu, ministrul energiei, a subliniat faptul că „Avem profit în toate companiile din sectorul energetic și avem oportunități mari prin PNNR, la care se adaugă fondul de modernizare. Acum profitul speculează condițiile de piață, se bazează și pe prețurile mari ale situației actuale, dar acest profit trebuie să se întoarcă și la consumator pentru că cetățenii nu trebuie să sufere. Se preconizează ca luna aceasta să se aprobe în Parlament Legea consumatorului vulnerabil.” După ce a arătat importanța încurajării prosumatorilor, Virgil Popescu a apreciat uriașul potenţial energetic al Mării Negre, atât în subsol, prin zăcămintele de gaze, cât şi în privinţa potenţialului eolian și a adăugat: „M-am uitat la proiectul de lege din Comisia de industrii şi cred că îl putem adapta, astfel încât să putem avea cât mai repede  o lege off-shore wind în România, pe care o vom analiza în cadrul Comisiei de Industrii, vom elabora un raport și o vom adopta în plen. Poate nu va fi  perfectă, dar trebuie să avem o lege pentru a putea începe explorările în acea zonă. Fără o astfel de lege, investitorii nu se pot apuca de măsurători. De asemenea, investitorii trebuie să investească în sursele regenerabile nu numai din zona Dobrogei, ci și în alte părți ale României pentru a avea o distribuție echitabilă în toate regiunile țării” . Ministrul Energiei a mai arătat că Hidroelectrica este pregătită să înceapă o investiţie în Marea Neagră și că va putea găsi parteneri cu expertiză, astfel încât să avem primul parc eolian off-shore de cel puțin 300 de MW. „Pentru aceasta este nevoie de întărirea reţelei de transport al energiei electrice  şi de închiderea inelului de 400 kV. Am găsit soluţii împreună cu Transelectrica şi, în curând, probabil Transelectrica va fi printre primii beneficiari ai Fondului pentru Modernizare, poate chiar de anul acesta. Este nevoie de gaz natural din Marea Neagră. Estimăm ca în 2026, gazul scos off-shore să poată fi pe piața roâaneasca. Esențială e legea offshore. Importantă este de asemenea folosire a gazului natural în procesul de decarbonare, deci mixt: gaz, nuclear, regenerabile, la care se adagă hidrogenul, întâi în amestec cu gazul natural”.

Tánczos Barna, ministrul mediului, a apreciat că  protecția mediului costă și că putem face mult rău dacă trecem abrupt la zero emisii de carbon. In plus, oamenii vor găsi soluții individuale care pot fi chiar mai poluatoare decât combustibilii fosili folosiți acum. “Costul pentru protecţia mediului trebuie să fie suportabil. Cea mai importantă întrebare pentru România este: cum se va face această tranziţie spre zero emisii? Cu siguranţă, această revoluţie înseamnă oportunităţi uriaşe, dar tot ce este legat de protecţia mediului costă şi va costa din ce în ce mai mult. Nu costă neapărat pe factura noastră lunară pe diverse servicii, costă ca investiţii, ca prioritizare de fonduri naţionale, europene, private, chiar dacă în final şi aceste investiţii vor fi înglobate în preţul produselor. Acest cost va trebui să fie suportat de cineva”, a declarat minisitrul mediului în alocuțiunea sa. Pe lângă proiectele de energie din surse regenerabile, tranziţia spre zero emisii implică şi schimbarea mentalităţii, a arătat Tanczos Barna care a mai evidențiat: „ România va trebui să facă o analiză de impact și să vadă cum putem noi renunţa  la lemnul de foc în 5-10-15 ani, în așa fel încât gospodăriile noastre să nu fie afectate. Deci,  trecerea aceasta nu trebuie făcută de azi pe mâine, ci trebuie să asigurăm trecerea lină de la fosil la zero emisii în 30 de ani, ceea ce înseamnă că putem schimba de două ori o centrală termică pe lemne. Aceste gospodării trebuie sprijinite, iar noi trebuie să asigurăm o implementare raţională a principiilor pe biomasă, a trecerii de la emisii de carbon, poate uneori foarte mari, la cele foarte reduse, astfel să nu generăm mai mult rău decât bine”.

 În intervenția sa, Bogdan Chirițoiu, membru al Boardului ACER și președintele Consiliului Concurenței, a spus că noi avem o piață de energie europeană și, ca atare, evoluțiile europene se simt și la noi.  „ACER verifică situația prețurilor și a competiției în piața internă, însă nu e perfectă. Se simte mai mult ca piață regională, nu ca piață europeană si de aceea sunt necesare investiții noi in sector. Sunt ceva suspiciuni față de cum funcționează piața românească în legatura dintre furnizori si consumatori.  Elementul cheie este legat de migrația clienților. Nu trebuie împiedicată această migrație și aici sunt necesare investigații  riguroase, care sunt de durată”.

În încheierea sesiunii de deschidere, Radu Bădiță, director DGSRCET-ANRE, a reliefat că ANRE este in centrul atenției fiind implicată în rezolvarea doleanțelor consumatorilor și că săptămâna care urmează va fi supus dezbaterii publice un ordin pentru cunoașterea capacităților disponibile de legare la rețea și facilitarea promovării  surselor regenerabile de energie.

Sesiunea de Deschidere a fost urmată de două Sesiuni de Lucru.

Panelul primei sesiuni de lucru, „Tranziția energetică în Europa: de la cerințele Green Deal la mixul optim de energie în România”, a fost moderat de Iulian Iancu, președintele CNR-CME și a fost format din: Bende Șandor- președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii, Camera Deputaților, Eric Stab– director Europa & AMEA, CEO Optimizare Operațională, CEO interimar Europa de Nord, Est, Centru și Sud, președinte & CEO- ENGIE România, Elena Popescu-director general, Ministerul Energiei, Carlo Pignoloni- președintele RWEA și CEO&Country Manager ENEL, Corina Popescu– CEO Electrica, vicepreședinte EURELECTRIC, Bogdan Toncescu– Președinte Directorat Transelectrica.

Bende Șandor, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii-Camera Deputaților, a apreciat  existența unei schimbări a conceptului de consumator de energie, considerând și conceptul  Green și a declarat: .„Mixtul energetic este convenabil și satisfăcător pentru România. Dar cererea de energie va crește, mai ales de cererea de energie electrică: în primul rând e-mobilitatea. Consumul ar creste de 120 ori mai mult numai pentru transport. Pentru PV ar trebui o suprafață cât 80% din teritoriul României, la care se adaugă și rețelele de transport si distribuție. Provocările sunt mari, strategia energetică e in curs de finalizare, iar pandemia ne-a învățat că trebuie sa avem noi cele necesare, nu ne putem baza doar pe alții.

La rândul său, Eric Stab, a spus că Green Deal e o revoluție si o oportunitate pentru România, dar că trebuie identificați înlocuitori pentru combustibilii fosili. „Am ințeles importanța măsurilor de mediu, faptul că tranziția este ireversibilă și că gazul natural este important în tranziție. Procesul este de durată si poate înlocui treptat cărbunele. Piața de gaze poate fi revigorată prin apariția gazelor off-shore. Se pot folosi si gaze de alte proveniențe: hidrogen verde, biogaz. E nevoie de politici adecvate care să folosească infrastructura existentă. Consumatorii trebuie să se adapteze și să învețe să consume mai responsabil, mai eficient. În plus, mariile companii informatice au inceput să cumpere pe durate mari energie verde, ajutând la tranziție. România e bine poziționată pentru Green Deal și e important să investim în măsuri de decarbonare. Există un potential uriaș pentru biogaz, dar trebuie un cadru reglementat pentru promovare”, a concluzionat Eric Stab.

Elena Popescu, director general Ministerul Energiei, a subliniat  că România este în curs de a aplica un nou pachet legislativ european: Fit for 55. „E necesară o mai mare responsabilizare a tuturor factorilor. S-a efecuat transpunerea Directivei 944, dar se dorește rescrierea legii energiei. Fondul de modernizare ajută la reforma tehnologică, se lucrează la punerea lui in practică, iar primele proiecte vor fi probabil aprobate până la sfârșitul acestei luni. La nivel tehnic, Ministerul Energiei este pregătit, dar sunt multe lucruri de facut in întreaga economie. Există bani în acest fond, cu ținte sectoriale. Planul Integrat Energie Mediu este noul road map al țării, iar acesta trebuie revizuit anul viitor, a menționat Elena Popescu.

Carlo Pignoloni, președintele RWEA și CEO & Country Manager ENEL, a reliefat faptul că piața energiei s-a schimbat nu numai în România, ci și in alte state UE. „Nu prea știm ce va urma prin promovarea surselor regenerabile de energie. Vorbim de o revoluție care cere angajament puternic, mai ales în cazul Fit for 55. Trebuie să facem multe lucruri, să proiectăm corect viitorul, să implicăm și consumatorul și să-l educam, mai ales într-o piață complet liberalizată. Implicarea prosumatorilor presupune digitalizarea rețelelor electrice”, a afirmat, printre altele, președintele RWEA.

Corina Popescu, CEO Electrica, a prezentat țelurile noastre, și anume competitivitatea și digitalizarea, dar a vorbit și despre stocarea energiei, element esențial care rezolvă problema migrării centralelor care funcționează pe surse regenerabile de energie la baza curbei de sarcină. Electrica are ambiții și în investiții in domeniul producției. Trebuie să învățăm să accesăm fonduri europene și asta repede. Important este să transformăm concluziile oricărui eveniment în fapte”, a subliniat Corina Popescu.

În finalul panelului, Bogdan Toncescu, președinte Directorat Transelectrica, a arătat că la Transelectrica s-au stabilit 20 de proiecte de importanță națională (Dobrogea și Banat), incluzand si creșterea capacitatii transfrontalieră și a subliniat: „Există lichidități pe piață si se discută și cu Ministerul si cu instituții financiare. Ca măsuri interne, menționăm regândirea strategiei de contractare și eficientizarea proceselor interne. Pentru integrarea capacităților off-shore – proiectul de cablu în paralel cu conducta BRUA”.

În cadrul celei de a doua Sesiuni de Lucru, „ Programe guvernamentale și politici investiționale în tranziția energetică în România” , moderată de către Ioan Dan Gheorghiu – vicepreședinte CNR-CME, au fost susținute prezentări de către:  László Borbély- consilier de stat la Cabinetul Primului Ministru, coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă- Secretariatul General al Guvernului, Nicolae Havrileț– consilier, Ministerul Energiei, Valeriu Binig– președintele Comitetului pentru Energie și Mediu, AMCHAM, Bogdan Badea- președintele Directoratului Hidroelectrica, Cosmin Ghiță– director general Nuclearelectrica.

Subiectele dezbătute în cadrul celei de a doua Sesiune de lucru au vizat aspecte privind: securitatea energetică, necesitatea unei strategii pentru economia circulară, stadiul utilizării surselor regenerabile de energie, încurajarea investitorilor pentru tehnologiile pe bază de hidrogen într-un proiect pilot de amestec cu gazul natural, necesitatea utilizării potențialului Mării Negre, importanța legii off-shore pentru autorizarea cât mai rapidă a unor proiecte, îmbunătățirea legii energiei și eventual elaborarea unei noi legi, necesitatea  unei mai bune reglementări, a predictibilității, diversificării și a unei mai bune înțelegeri a pieței. A fost de asemenea evidențiată robustețea energiei nucleare și a forței de muncă înalt specializată, precum și actualizarea documentației pentru Unitățile 3 și 4, în vederea gândirii unei scheme financiare adecvate. Flexibilitatea surselor de generare a energiei electrice este un obiectiv important în dezvoltarea sistemului energetic.

Panelul de discuții al celei de a doua Sesiuni de Lucru a  fost format din: Cătălin Stancu – associated senior expert, Horvath&Partners, Florin Pop, director general Energobit, Viorel Gafița– președinte Romelectro, Sorin Elisei- director, Risk Advisory, Energy & Sustainability- Deloitte Consultanță, Sorin Petre- partner, PwC România

Membrii Panelului de discuții au subliniat necesitatea unei stabilități politice. De asemenea, s-a menționat că PNIESC este un „proxy” pentru strategia energetică, care nu are un element central: ce vrem să obținem la sfârșitul celor 10 ani? Nu trebuie folosite doar fondurile europene, ci trebuie implicat sectorul privat. Este nevoie de investiții, dar ca să găsești investitori trebuie predictibilitate și profitabilitate. Sunt totodată necesare decizii pe termen lung, iar contractele pe acest termen pot ajuta.

Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) cuprinde cea mai mare rețea națională de specialiști din domeniul energiei şi este principala organizaţie din domeniul energiei din România, membru fondator al Consiliului Mondial al Energiei, din anul 1924. CNR-CME este o organizatie profesională, apolitică, neguvernamentală, fără scop lucrativ sau patrimonial, CNR-CME concentrează interesele diferitelor instituții și organizații din România interesate în problemele energiei și ale relației acesteia cu economia și cu mediul înconjurator, ale specialiștilor și ale societății civile.

BVBStiri BVB

MECANICA FINA SA (MECE) (17/09/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (17/09/2021)

Functionarea Unitatii 1 la putere redusa

EB EBS TURBO SHORT 0,1/44,5/44 (EBEBSTS35) (17/09/2021)

Tranzactionare valoare rascumparare in piata RVSP pe 20 si 21 Septembrie 2021

ROMCAB SA (MCAB) (17/09/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

EB EBS TURBO SHORT 0,1/44,5/44 (EBEBSTS35) (17/09/2021)

Suspendare tranzactionare - 16:36 - Notificare Erste Group Bank AG - atingere bariera