Update articol:
2008-2019: MANIPULAREA ROBOR ŞI ATACUL PE LEU

Lucian Isar: „Acuzațiile de manipulare a Robor și a pieţei valutare apar înaintea alegerilor pentru Consiliul de Administrație al BNR”

“Intervenția lui Isărescu este singurul motiv pentru care Robor nu scade rapid” *  Acum BNR poate face rău la nivel personal bancherilor care nu fac exact cum li se cere”

 

Interviu cu analistul economic Lucian Isar

 

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a anunțat, în octombrie 2008, că a avut loc un atac speculativ eșuat asupra leului,BNR intervenind în piață printr-o injecție de 2 miliarde de lei.
Creșterea dobînzii ROBOR pînă la 40% (dobînda la creditele în lei interbancare) nu ar trebui să se reflecte în rata dobînzii către clienți, a spus la acea vreme Isărescu, transmiţând băncilor că „și-ar trage un glonț în picior” dacă vor crește dobînda pînă la acest nivel.

Atunci, Mugur Isărescu a acuzat trei bănci că ar fi încercat să inducă o criză de lichiditate pentru a crește dobânzile. Guvernatorul BNR nu a confirmat niciodată oficial numele băncilor şi nici ale trezorierilor implicaţi sau vizaţi, dar cele trei bănci ar fi fost: ING, Bancpost, UniCredit.
După acele evenimente Bogdan Mihoc, şeful trezoreriei UniCredit Ţiriac, a părăsit banca, Lucian Isar şi-a pierdut poziţia de vicepreşedinte al Bancpost, responsabil printre altele cu trezoreria, preluând postul de director al diviziei corporate. Cel de-al treilea trezorier al cărui nume a fost vehiculat în acel scandal, Florin Cîţu de la ING, şi-a păstrat postul, însă a renunţat la apariţiile publice până acum câţiva ani, când a devenit senator PNL.
Lucian Isar era vicepreşedinte executiv al Bancpost în perioada atacului pe leu şi a creşterii Robor din 2008, fiind responsabil cu operaţiuni de Tre¬zorerie. El venise de la Citibank, unde fusese şeful deskului de trading.
Domnia sa ne-a explicat într-un interviu cum vede manipularea din punctul dumnealui de vedere, dar ne-a povestit şi despre episodul 2008.

…………
Reporter: Domnule Lucian Isar, cum comentați acuzațiile senatorului ALDE Daniel Zamfir, potrivit cărora indicele ROBOR, la care sunt calculate ratele românilor cu credite în lei, este „trucat” printr-o întelegere între băncile comerciale cu „ştiinţa şi implicarea” directă a BNR?

Lucian Isar: Deloc surprinzătoare. Acuzațiile de manipulare a piețelor monetare (Robor) și respectiv valutare apar în anii premergători alegerilor pentru Consiliul de Administrație al BNR.

Afirmațiile Senatorului Zamfir nu sunt părerile lui personale, ci sunt extrase din raportul Consiliului Concurenței în urma unei investigaţii referitoare la perioada octombrie-noiembrie 2008, dar care s-a prelungit datorită negocierilor purtate de Președintele Consiliului Concurenței până în 2013. În raport apar dovezile intervențiilor directe și ale amenințărilor lui Șerban Matei (directorul departamentului operaţiuni de piaţă BNR) și Nicolae Cinteză de la BNR, intervenții efectuate de reprezentanții BNR în numele lui Isărescu pentru manipularea și coordonarea cotațiilor băncilor în pagina Robor. Ca trivia, în 2010, când au fost aflate mai multe despre activitățile lui Șerban Matei pe piața valutară, acesta a fost “promovat” la FMI. La terminarea mandatului, Șerban Matei nu a mai putut fi întors în trezoreria BNR, astfel încât acum încearcă să afle informații despre piață scoțând alți angajați la cafele.

Secvența din raportul Consiliului Concurenței prezentată în conferința de presă (n.r. de duminică) reprezintă mărturia vicepreședintelui executiv al RBS România, fosta ABN Amro. Și eu, vicepreședintele Wholesale al Bancpost, am fost chemat de Nicolae Cinteză la revenirea în țară și amenințat. Domnul Cinteză, în respectiva întîlnire, fusese dezinformat de către Șerban Matei, cel care îi dăduse informații, încât majoritatea timpului a fost pierdut cu explicarea modului corect de a citi un raport privind pozițiile pe diferite produse de trezorerie. Amenințările au ocupat puțin timp din întîlnire.

Atac la adresa BNR al senatorului Daniel Zamfir: ”Să oprească acest mecanism artificial de calculare a ROBOR care umflă ratele românilor” (video)

 

Ce nu apare în prezentarea senatorului Zamfir, probabil păstrat pentru audierea din comisie, este intervenția directă a lui Mugur Isărescu în respectivă perioadă. De exemplu, în cazul Bancpost, Isărescu care era plecat în Grecia la începutul perioadei de creștere a dobânzilor de piață (situată temporal înaintea prezenței Consiliului Concurenței în bănci) a sunat un leader al băncii cu care se cunoştea mai bine întrebând ce fac (am reprodus textual mesajul transmis). Leaderul băncii m-a sunat în Chicago unde eram la școală, urmând un EMBA la Chicago Business School. Acordul cu Bancpost care preluase de la Citibank plata studiilor era să fiu disponibil indiferent de diferența de fus orar. I-am comunicat leaderului că facem foarte mulți bani pe greșeala lui Isărescu și că menținem strategia. Isărescu, pentru a proteja pozițiile de margin trading înaintea alegerilor din noiembrie 2008, a intervenit pe piața valutară, deși exista deja o criză de lichiditate pe lei, ceea ce a făcut dobânzile în swapurile O/N să atingă 1000%.

Reporter: Vă rugăm să ne povestiți pe scurt episodul 2008, Robor a crescut de 7 ori, blocând administrativ creditarea în România. Ce s-a întâmplat atunci? Care a fost legătura atacului speculativ pe leu cu majorarea Robor?

Lucian Isar: Episodul octombrie 2008, pentru a fi înțeles, trebuie pus în contextul anului premergător alegerilor pentru CA BNR, din 2009.

Anul 2008 a început foarte prost pentru candidatura lui Isărescu cu declarația Ministrului Vosganian de a nu mai da sfaturi și a-și vedea de singurul obiectiv, stabilitatea prețurilor.

După această declarație, Isărescu a început accelerarea creșterii dobânzii la lei, deși foarte mulți economiști, inclusiv eu, îl avertizam că România va fi aruncată în recesiune în 2009 prin creșterea dobânzilor și blocarea creditării începând cu 4 noiembrie 2008.

Mai mult, într-o conferință la BNR în aprilie 2008, l-am avertizat public pe Isărescu că, în octombrie 2008, excesul structural de lichiditate dispare și că BNR nu ține cont în calibrarea politicii monetare și de credit de portofoliile de credite vândute în străinătate (de abia în iunie 2009 băncile au fost obligate să raporteze creditele externalizate).

În august 2008, Isărescu a pus corifeii să declare în presă că cei care susțin că blocarea creditării și creșterea dobânzilor vor duce la recesiune în 2009 sunt eretici economici.

La scurt timp, Isărescu a declarat că România este o insulă de stabilitate și va crește în următorii 7 ani cu câte 5% pe an.

În septembrie 2008, Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară a Guvernatorului BNR Isărescu, a declarat public că cursul de schimb va fi stabil. Acesta a fost un mesaj din partea lui Isărescu pentru conturile de marjă (speculaţii în care nu toţi banii sunt ai speculatorilor, ci cea mai mare parte este oferită de bancă. În cazul unei mişcări contrare a cursului se pierde mare parte din bani. În cazul unui apel în marjă se pierd toţi banii. Desigur, când o nimereşti, câţtigul este amplificat cu marja, de atâtea ori profitul) ce produceau bani în perioada pre-electorală.

Problema a apărut când conturile s-au lacomit și au vândut la termen bazându-se pe îndemnul lui Isărescu. În trecut făceau bani la pont pe mișcări pe termen scurt.

Băncile locale nu pot da un atac pe curs, deoarece există o limitare a poziției valutare impusă de BNR de maximum 20% din capital pe toate valutele. Asta înseamnă pentru toată lumea că cel mai mare jucător este BNR.

Provocat de închiderea unor poziții externe de carry-trade și pentru a menține promisiunea de curs stabil, Isărescu a făcut o greșeală majoră speculată de toate băncile, cu excepția Băncii Transilvania care a trebuit salvată în afara cadrului legal.

Isărescu a intervenit în piața valutară exact când se suprapuneau alte mișcări: dispariția lichidităţii structurale, plăţi bugetare și managementul proactiv al rezervei minime.

Intervenția lui Isărescu a împins în sus Robor pentru că piața monetară cota dobânzi ridicate. Creșterea dobânzilor până la o mie la sută (Bancpost începea ziua plasând la bănci elvețiene la 125%) a forțat închiderea în pierdere a conturilor în marjă, aspect care l-a panicat pe Isărescu.

A urmat un întreg atac mediatic inițiat asupra băncilor străine care nu sunt prezente în România (Goldman Sachs, Barclays şi Credit Suisse) și ulterior asupra a 5 bănci locale, după ce amenințările lui Isărescu și Cinteză nu au dat rezultat.

Văzând că dobânzile au crescut și că prietenii nu mai puteau închide pozițiile în piață fără costuri majore a încercat cronologic următoarele pentru scăderea temporară a Robor: telefoane în bănci, amenințări explicite cu datul afară, telefoane pentru fixarea anumitor valori în pagina Robor, blocarea administrativă a Robor.

Băncile comerciale din România, în perioada respective, au stat “square”, adică cu poziție valutară în jurul lui zero, dar au făcut foarte mulți bani pe seama lui Isărescu.

Imaginați-va că Bancpost mergea cu 99,75% din portofoliul de titluri la Lombard unde BNR era obligată să dea lei cu împrumut la 14,25% și plasa începând cu 125% în swapuri euro lei, adică primind euro la schimb pe toată perioada pe care dădea cu împrumut lei.

Reporter: În 2013, scriați despre un email circulat între trezorierii băncilor și BNR: “Din email reiese clar că unele bănci cotau în afară pieței, arătând cotații scăzute în pagina Robor (pe placul BNR care încerca în fel și chip să își mascheze greșeala de a scoate lichiditatea din piață) deși erau dispuse în cotațiile reale să plătească mult mai mult atât pentru a atrage depozite de la clienți precum și de la alte bănci. Mai reiese și că cele care țineau cotații scăzute în pagină o puteau face și că să ascundă că aveau probleme de lichiditate”. Care este opinia dvs despre acest email? A fost folosit intenționat de angajați ai BNR pentru a da credibilitate acuzațiilor de acțiuni de manipulare a pieței?

Lucian Isar: Emailul a fost trimis de Bogdan Mihoc, trezorerierul UniCredit și Președintele Asociației profesionale a traderilor din România, poziție râvnită de Șerban Matei și parte din motivația din spatele dezinformărilor lui Matei la adresa lui Bogdan Mihoc.

Emailul nu face decât să citeze din codul de conduită al asociației profesionale care spune că, în pagina de indice cum este Robor, trebuie puse cotații reale la care se fac cotații și nu cotații în afara pieței. Altfel spus, Mihoc cerea trezorierilor să se ţină de codul de conduită al profesiei.

Email-ul, deși a fost primit și direct către Șerban Matei a mai fost retrimis și de Cristian Sporis, trezorierul Raiffeisen, pentru a crea bazele acțiunii și denaturării de către BNR.

Angajații BNR au cerut intervenția Consiliului Concurenței nu doar pentru a pune presiune mediatică asupra băncilor după ce au eșuat amenințările la adresa persoanelor, ci și pentru că nu aveau în repertoriu nici un fel de pârghie, de sancțiune semnificativă (introduse de-abia în 2009). Altfel spus, în 2008, Șerban Matei a trebuit să se roage de prieteni-parteneri pentru a pune anume valori în piața Robor.

În prezent BNR are pârghii astfel încât amenințările lui Isărescu să fie implementate cu exactitate chiar dacă taxarea este mare. Desigur pe lângă amenințări Isărescu a promis bancherilor că, dacă nu se lasă și mențin Robor ridicat, rezolvă el ca ordonanța să nu mai fie implementată.

Eu nu am răspuns la acel email deși eram de acord cu cerința ca băncile care se pretau la manipularea indicelui chiar și la presiunea lui Șerban Matei să se autoexcludă, fiind plecat din țară, dar trezorerierul expat al RBS a răspuns, cel român al ING …

Reporter: Cine era șeful de serviciu din BNR care a contactat doar 5 din 10 bănci care contribuiau la formarea Robor, uitând, potrivit celor scrise de dvs, de acordul menționat în email la care a participat în calitate de reprezentant al instituției BNR? Avea obligația să contacteze toate cele zece bănci?

Lucian Isar: Șerban Matei era directorul de trezorerie al BNR în 2008. El a sunat 5 din 10 bănci pentru a pune o anumită cotație, fără legătură cu piața, în pagina Robor. Cele 5 bănci sunate – Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen, CEC – au avut fix cotația cerută de Şerban Matei, al cărui telefon încă nu este clar dacă a fost dat în nume personal sau în numele lui Isărescu. Celelalte 5 bănci au cotat fiecare ce au considerat de cuviință.

BNR contactează zilnic toate băncile participante la fixingul Robor, chiar înainte de fixing, cerând cotații indicative. Contactul este transparent și rămâne scris. Dacă BNR nu este mulțumită cu cotația dată, revine, insistă etc., până când banca își modifică cotația în linie cu cerința BNR. Telefonul a fost neobișnuit probabil și pentru că cerința era extremă, în sensul diferenței majore față de piața tranzacțiilor.

Reporter: Care a fost rolul jucat de senatorul Cîţu în episodul 2008?

Lucian Isar: Era angajatul ING, un jucător important pe piață monetară și valutară.

Reporter: Cum va explicați că, și în prezent, băncile se împrumută la numite dobânzi, iar Robor este mai mare cu un punct procentual față de aceste cifre?

Lucian Isar: Isărescu este în campanie pentru a prinde un nou mandat la BNR. Băncile sunt prinse la mijloc, între amenințările lui Isărescu și taxa pe lăcomie. Dacă în 2008 BNR nu putea decât să amenințe și să facă presiuni neavând instrumente pentru a elimina un conducător dacă actionarii nu erau de acord, începând cu 2009 regulamentele au fost schimbate. Acum BNR poate face rău la nivel personal bancherilor care nu fac exact cum li se cere.

Intervenția lui Isărescu este singurul motiv pentru care Robor nu scade rapid. După cum ați observat zilele trecute BNR a trebuit să scoată din piață 12 miliarde de lei la dobânda de intervenție de 2,5% pentru că tranzacțiile în piața monetară să nu se prăbușească la 1,5%.

Reporter: Vă rugăm să ne faceți o paralelă între posibila manipulare a Robor de la noi și manipularea Libor a băncilor din Occident.

Lucian Isar: Manipularea dobânzilor poate avea diferite scopuri. Libor, Euribor, Robor pot fi manipulate în sus sau în jos, în funcție de interes.

Există diferențe majore între piețele externe și România. În România, cel mai mare jucător și singurul care se laudă cu un curs și dobânzi administrate, adică manipulate, este Isărescu.

Dacă în 2018 și 2019 Isărescu are interes să țină Robor la nivel ridicat pentru a pune presiune pe politicieni în negocierile pentru CA BNR, în 2008 Isărescu avea nevoie de un Robor redus. În 2008 Isărescu dorea un nivel redus al Robor, motiv pentru care nu doar că a amenințat bancherii, dar a și plafonat administrativ Roborul. În 2008 Isărescu își dorea un Robor redus doar pentru o perioadă scurtă de timp pentru ca tranzacțiile în marjă să poată fi închise de către bănci “la Robor” și nu în piață și desigur pentru a asigura “liniște” în perioada prelectorală din 2008. După cum vă amintiți cursul de schimb a fost lăsat să sară până la 4,3 lei pentru un euro fără lamentări de atac în ianuarie 2009, imediat după alegeri.

Spre deosebire de România unde Robor afectează cu precădere creditele în lei, în piețele influențate de Libor și Euribor lupta este pentru piețele de derivative. Prin urmare manipularea acestor indici este din când în când încercată în funcție de poziția netă pe derivative și nu neapărat pentru expunerea pe credite cu dobânda variabilă.

Dacă în străînătate cei implicați au fost acuzați și condamnati, în România doar Raiffeisen și BRD au fost amendate pe formă și nu pe fond, iar anumiți jucători implicați în înscenarea lui Isărescu au fost mutați: Șerban Matei nu a mai putut activa în Trezoreria BNR, cel din Raiffeisen a fost mutat pe corporate etc.

Reporter: Vă mulţumesc!

 

 

BNR a transmis pe 23 octombrie 2008:
“În contextul recentelor evoluţii de pe pieţele monetară şi valutară, Direcţia de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României a invitat la discuţii conducătorii şi directorii de trezorerie din şase bănci comerciale. Acestora li s-au solicitat explicaţii legate de operaţiunile de pe pieţele interbancare, precum şi cu privire la cotaţiile excesive ale ratelor dobânzilor. În acelaşi timp, au fost invitaţi la discuţii conducătorul şi trezorierul unei alte bănci, pentru clarificări privind operaţiunile de clearing pe care aceasta le-a efectuat cu instituţii financiare nerezidente, precum şi referitor la poziţiile rămase deschise în cadrul operaţiunilor realizate pe piaţa interbancară. Băncilor invitate la discuţii li s-a solicitat imperativ reintrarea în normalitate. Banca Naţională a României afirmă încă o dată că recentele evoluţii ale cotaţiilor ROBID/ROBOR constituie o situaţie temporară şi izolată. Precizăm că menţinerea unei relaţii funcţionale pe termen lung, între bănci şi clienţii lor, presupune evitarea transferării nejustificate asupra acestora din urmă a creşterilor de dobânzi rezultate indirect din cotaţiile care reflectă disfuncţionalităţi ale pieţei interbancare. În scopul asigurării utilizării normale a indicilor pieţei monetare interbancare şi al evitării apariţiei unor situaţii similare, Consiliul de administraţie al BNR a decis modificarea normei privind funcţionarea pieţei monetare interbancare după cum urmează: În cazul în care nivelul ratei dobânzii ROBOR depăşeşte cu mai mult de 25% nivelul ratei dobânzii pentru facilitatea de credit a Băncii Naţionale a României, banca centrală poate suspenda temporar publicarea indicilor ROBID/ROBOR calculaţi pe baza cotaţiilor băncilor participante. În această situaţie, Banca Naţională a României va publica indicii ROBID/ROBOR stabiliţi astfel: ROBID pe toate scadenţele, la nivelul ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit a băncii centrale; ROBOR pe toate scadenţele, la nivelul ratei dobânzii pentru facilitatea de credit a băncii centrale. Modificarea va intra în vigoare în ziua lucrătoare următoare publicării în Monitorul Oficial”.