Update articol:
IMPLICAT ÎN SCANDALUL ROBOR DE ACUM ZECE ANI

Lucian Isar: „În 2008, am cerut să ne retragem din lista băncilor folosite de BNR pentru manipularea ROBOR, pentru că era o bătaie de joc”

„Propun să cerem scoaterea de pe lista de Fixing. E bătaie de joc” (Lucian Isar, către preşedintele Bancpost, octombrie 2008)

Acest email  a fost prezentat, astăzi, de senatorul ALDE Daniel Zamfir într-un întreg document cu mai multe emailuri  între reprezentanţi ai băncilor privind modul în care se stabilea Robor (ultimul slide).  https://financialintelligence.ro/dovezile-senatorulul-zamfir-privind-manipularea-robor-vezi-documentele-invocate-de-zamfir/   

Lucian Isar, vicepreşedinte executiv al Bancpost în perioada atacului pe leu şi a creşterii Robor din 2008, fiind responsabil cu operaţiuni de Trezorerie, ne-a declarat:  „Senatorul Zamfir a prezentat o parte infimă din ce știe și din ce probe deține. Ultimul slide prezintă un e-mail intern Bancpost în care eu, VicePreședinte Wholesale Bank, dădeam forward unui email primit de la Trezorierul Bancpost către Președintele Ne-executiv de la acea vreme. Pentru a înțelege de ce un executiv de bancă ținea la curent ca o curtoazie un ne-executiv despre evoluțiile pieței sunt necesare câteva precizări de context.

Lucian Croitoru a anunțat în numele lui Manole Isărescu că va ține fix cursul de schimb înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 2008, alegeri care dădeau componenţa Parlamentului care alegea nouă conducere BNR În 2009. Un subiect de maxim interes și demn de a face servicii din partea lui Isărescu.

Producătorii de bani în conturile de marjă s-au lăcomit și, în loc să facă bani pe informații din interior ca de obicei (nu se știe ce face DIICOT cu materialele pe subiect), au vândut euro contra leu la termen, cu decontarea peste o lună.

Ca paranteză, motivul pentru care insist că Isărescu și Croitoru nu au pregătirea necesară pozițiilor deținute este acela că s-au încurcat în dobânzi.

Dobânzile au explodat pentru motive pe care le-am tot prezentat anterior, iar Bancpost, cea mai lichidă bancă din piață la momentul respectiv, a făcut foarte mulți bani pe neglijența lui Isărescu. Ca paranteză doar – în cazul unui singur mecanism Bancpost lua bani de la Isărescu la 14,25% și îi plasa începând cu 125% la cei pe care încerca să îi salveze, fără ca Isărescu să facă altceva decât să amenințe.

Pierzând banii din conturile de marjă pe seama creșterii dobânzilor și nu pe seama cursului de schimb, Isărescu a intrat în panică. Aflând de la Șerban Matei, Director adjunct în direcția operațiuni de piață din BNR, cine face bani pe seama greșelilor BNR, Isărescu a sunat Președintele ne-executiv al Bancpost să se plângă de mine. Președintele era prin Grecia la un offsite.

La prima amenințare a lui Isărescu eram în Chicago unde urmam cursurile Chicago GSB.

Au urmat alte amenințări:

– unele proferate în biroul Directorului Cinteză, în numele Guvernatorului Isărescu, care a susținut nici mai mult nici mai puțin că, dacă continui să îmi bat joc de ei, nu am să mai lucrez în sectorul bancar. Am avut noroc de acționari care nu au cedat la amenințări în cazul meu, sacrificând în schimb, pentru a-i da satisfacție lui Isărescu, pe Președintele Executiv al Băncii. Președintele ne-executiv avea să devină ulterior Președinte Executiv;
– altele exprimate personal de Isărescu prin care amenința băncile arătate cu degetul (cele 5 care nu au fost sunate de Șerban Matei din BNR să pună Roborul unde considera Isărescu oportun) că va cere populației să își retragă banii din băncii;
– altele transmise prin Președintele ne-executiv acționarilor băncii prin care Isărescu amenința cu menținerea echipei de control BNR în banca indefinit și blocarea activității;
– unele transmise de Isărescu prin emisarii lui din presă prin care făcea public numele persoanelor identificate drept ținte pentru oprobiu public și implicit presiune media pe băncile angajatoare;
– altele prin sesizarea Consiliului Concurenței, făcută public de Isărescu; o să aflăm și dacă a sunat personal să urgenteze lucrurile până când, aflând că cei de la Consiliul Concurenței au aflat de manipularea și telefoanele lui Șerban Matei de la BNR, nu a mai știut cum să îl convingă pe Chiriţoiu (n.r. preşedintele Consiliului Concurenţei)  să închidă investigația. La presiunea pentru închidere a contribuit și CEO-ul Raiffeisen Van Groeningen care s-a plâns public că a fost amendat de Consiliul Concurenței pentru date false când el a făcut doar ce i-a cerut Isărescu. Pentru a respecta istoria, Van Groeningen și Lucian Croitoru au fost introduși în Consiliul ce numea conducerea Consiliului Concurenței cu doar câteva luni înainte de închiderea investigației de către Chiriţoiu, al cărui mandat a fost prelungit dar fără legătură cu subiectul.

Acesta era contextul în care Vicepreședintele executiv Wholesale îl informa pe  Președintele Neexecutiv Bancpost că ceea ce făcea Isărescu prin Șerban Matei era – indiferent câte amenințări proferau – o bătaie de joc și că cea mai corectă rută conform codului de conduită al asociației profesionale a dealerilor din România ar fi să cerem să ne retragem din lista băncilor folosite de BNR pentru a manipula Robor-ul, în sus sau în jos, după interesul privat a lui Isărescu.

Nici până acum nu se știe, dar probabil nouă conducere BNR va deschide arhivele, dacă Isărescu avea mandat de la CA BNR pentru a amenința acționari și conducători sau pentru a acționa în interes și nume propriu, prin cei doi acoliți Nicolae Cinteză și Șerban Matei”.

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a anunțat, în octombrie 2008, că a avut loc un atac speculativ eșuat asupra leului,BNR intervenind în piață printr-o injecție de 2 miliarde de lei.

Creșterea dobînzii ROBOR pînă la 40% (dobînda la creditele în lei interbancare) nu ar trebui să se reflecte în rata dobînzii către clienți, a spus la acea vreme Isărescu, transmiţând băncilor că „și-ar trage un glonț în picior” dacă vor crește dobînda pînă la acest nivel.

La acea vreme, Mugur Isărescu a acuzat trei bănci că ar fi încercat să inducă o criză de lichiditate pentru a crește dobânzile – ING, Bancpost, UniCredit.
După acele evenimente Bogdan Mihoc, şeful trezoreriei UniCredit Ţiriac, a părăsit banca, Lucian Isar şi-a pierdut poziţia de vicepreşedinte al Bancpost, responsabil printre altele cu trezoreria, preluând postul de director al diviziei corporate. Cel de-al treilea trezorier al cărui nume a fost vehiculat în acel scandal, Florin Cîţu de la ING, a fost concediat în 2011. 
Pe 8 martie 2011, Florin Cîţu a spus pentru Hotnews: Am fost înştiinţat ieri (luni-n.red) că sunt concediat. Nu ştiu dacă acest lucru are legătură cu episodul celebru din 2008 (atacul speculativ împotriva leului, în urma căruia o parte din trezorierii şefi au părăsit băncile pentru care lucrau- n.red), dar nu cred că acesta este motivul. Am decis să acţionez banca în judecată şi sper să câştig”. Ulterior, Florin Cîţu a devenit senator PNL.