Update articol:
Planul Național de Investiții și Relansare Economică

Mazars: Companiile afectate de COVID-19 urmăresc cu atenție măsurile de sprijin din partea Guvernului României aplicabile în următoarele luni ale anului 2020

Pentru a face față provocărilor din acest an trebuie să construim o economie regenerativă şi de colaborare, transmite Mazars, într-o analiză. Miercuri, 1 iulie 2020, Guvernul României a comunicat Planul Național de Investiții și Relansare Economică, pe care întregul mediu de afaceri îl aștepta de câteva săptămâni. Un aspect notabil subliniat de către Guvern în contextul actual este că România a înregistrat a doua (după Irlanda) cea mai ridicată creştere economică din cadrul UE, deși primele semnale de scădere economică la nivelul statelor membre s-au manifestat încă din primul trimestru al acestui an, cu o medie de -2,6% pentru UE27 şi -3,2% pentru Zona Euro.

Deși numărul contractelor de muncă suspendate sau încheiate a înregistrat o descreștere la 1 iunie, comparativ cu lunile anterioare, companiile afectate de COVID-19, ca urmare a închiderii temporare a activității, urmăresc cu atenție măsurile de sprijin din partea Guvernului României aplicabile în următoarele luni ale anului 2020.

Sursa: Planul Național de Investiții și Relansare Economică, Guvernul României, iulie 2020

Așa cum ne așteptam la începutul lunii martie, impactul asupra contractelor de muncă se resimte puternic, atât la nivelul capacității agenților economici de a gestiona resursele umane, dar și la  nivelul relațiilor comerciale cu partenerii de afaceri. Deși companiile din sectorul alimentar, farma și servicii au ajutat enorm în această perioadă persoanele ale căror companii au fost afectate de COVID-19 prin angajarea acestora, numărul contractelor încheiate și a șomajul tehnic este foarte mare. Sperăm ca acest plan de relansare economică al României să ne conducă pe un drum rapid de revenire și că industriile care în acest moment sunt stabile din punct de vedere financiar să continue cu aceste inițiative de solidaritate.”, a menționat Andreea Georgescu, Head of HR Advisory, Mazars România.

Momentan, Guvernul confirmă că va continua să sprijine prin măsurile luate:

  • Prevenirea concedierilor după perioada de criză, inclusiv după cea de sprijin prin intermediul șomajului tehnic;
  • Protejarea locurilor de muncă din sectoarele strategice;
  • Reinserția pe piața muncii a persoanelor care schimbă domeniul de activitate, inclusiv a românilor reveniți de la muncă din alte ţări;
  • Menținerea liniilor de producție pe piața internă.

Acest sprijin se va baza pe trei instrumente:

  1. Fonduri europene nerambursabile (POCU);
  2. Programul SURE al Comisiei Europene;
  • Bugetul de stat/ Bugetul asigurărilor de șomaj.

 

Cele mai așteptate măsuri în perioada următoare sunt cele care vor clarifica cum vor putea angajatorii să utilizeze schema de finanțare a programului redus de muncă (muncă flexibilă). Această schemă de finanțare va fi acoperită prin fondurile puse la dispoziția statelor UE, prin programul SURE. Obiectivul iniţiativei este de a susține, prin finanțarea unei părți a salariilor, reluarea activităţii angajaților care vor avea program redus de muncă.

Sprijinul financiar propus de Guvern (având ca inspiraţie, într-o anumită măsură, modelul Kurzarbeit implementat în Germania de câteva zeci de ani) ar urma să fie aplicabilă la nivelul companiilor a căror cifră de afaceri s-a redus cu cel puţin 10%, comparativ cu luna similară a anului trecut şi, prin urmare, sunt nevoite să ajusteze în sensul reducerii, programul de lucru pentru cel putin 10% din angajaţi. Astfel, angajatorul va acoperi partea din salariul brut prevăzut în contractul individual de muncă cu normă întreagă pro-rata la timpul de muncă redus. Statul, printr-un sistem administrat de ANOFM va plăti o indemnizație care reprezintă maximum 75% din diferența dintre salariul brut înregistrat inainte de scăderea cifrei de afaceri la nivelul angajatorului (i.e. salariul brut neredus) și salariul brut redus plătit de angajator pentru programul redus de muncă. Insă, nu vor fi afectate drepturile adiționale salariului, așa cum rezultă din contractul individual/ colectiv de muncă sau din regulamentul intern (de exemplu, beneficiile existente).”, a menționat Lucian Dumitru, Senior Manager, Tax Advisory, Mazars România.

Măsura poate fi implementată pentru un termen minim de trei până la şase luni.

Prezentăm în imaginea de sus un scenariu de calcul.

Mazars România rulează începând de ieri un studiu privind interesul mediului de afaceri din România, în ceea ce privește accesarea acestui mecanism. Rezultate detaliate vor fi publicate la finalul săptămânii viitoare. Împreună, putem reda tonul economiei românești, prin colaborare, susținere și efort, atât din partea mediului de afaceri, cât și din partea Guvernului României.

BVBStiri BVB

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (SNG) (04/08/2020)

Raport conf. art. 82 din Legea 24/2017

PURCARI WINERIES PUBLIC COMPANY LIMITED (WINE) (04/08/2020)

Tranzactie - vanzare participatie in Glass Container Company

VES SA (VESY) (04/08/2020)

Neintrunire cvorum AGAE 03.08.2020

ALRO S.A. (ALR) (04/08/2020)

Disponibilitate Raport de Sustenabilitate al Grupului ALRO aferent anului 2019