• Tehnologia oferă acces la funcționarea interioară a creierului și factorii de decizie politică trebuie să o reglementeze.

În 2019, Rafael Yuste a implantat cu succes imagini direct în creierul șoarecilor și le-a controlat comportamentul. Acum, neurologul avertizează că există puține lucruri care pot împiedica oamenii să fie următorii cobai, potrivit Politico.

Dacă este utilizată în mod responsabil, neurotehnologia – în care tehnologia interacționează direct cu neuronii umani – poate fi utilizată pentru a înțelege și a vindeca boli grele, cum ar fi Alzheimer și boala Parkinson, și pentru a ajuta la dezvoltarea membrelor protetice și a logopediei.

Dar, dacă este lăsată nereglementată, neurotehnologia ar putea duce la cele mai grave excese corporative și de stat, inclusiv poliție discriminatorie și încălcări ale vieții private, lăsându-ne mintea la fel de vulnerabilă la supraveghere ca și comunicaţiile noastre.

Acum, un grup de neurologi, filozofi, avocați, activiști pentru drepturile omului și factori de decizie politică se luptă pentru a proteja ultima frontieră a vieții private – creierul.

Activişti precum Yuste, care conduce inițiativa Neurorights la Universitatea Columbia, solicită un set de principii care garantează drepturile cetățenilor la gândurile lor și protecția împotriva oricăror intruși, profitând în același timp de orice beneficii potențiale pentru sănătate. Ei văd o mulțime de motive pentru a fi alarmați cu privire la anumite aplicații ale neurotehnologiei, mai ales că aceasta atrage atenția militarilor, guvernelor și companiilor de tehnologie.

China și SUA fac cele mai importante cercetări în domeniul inteligenței artificiale și al neuroștiințelor. Departamentul de Apărare al SUA dezvoltă o tehnologie care ar putea fi folosită pentru modificarea amintirilor.

Nu doar oameni de știință se ocupă de asta; firmele, inclusiv jucători importanți precum Facebook și Neuralink, a lui Elon Musk, fac progrese și ele.

Portabilele Neurotech intră acum pe piață. Kernel, o companie americană, a dezvoltat o cască pentru piața de consum care poate înregistra activitatea creierului în timp real. Facebook a finanțat un proiect de creare a unei interfețe creier-computer care să permită utilizatorilor să comunice fără să vorbească.

Neuralink lucrează la implanturi cerebrale și, în aprilie 2021, a lansat un videoclip al unei maimuțe care juca un joc folosind cipul implantat al companiei.

“Problema este la ce pot fi folosite aceste instrumente”, potrivit activiştilor. Există câteva exemple înfricoșătoare: cercetătorii au folosit scanări cerebrale pentru a prezice probabilitatea ca infractorii să recidiveze, iar angajatorii chinezi au monitorizat undele cerebrale ale angajaților pentru a le citi emoțiile. Oamenii de știință au reușit, de asemenea, să cerceteze în mod subliminal informații personale cu ajutorul dispozitivelor de consum.

„Avem pe masă posibilitatea unui om hibrid care să ne schimbe cine suntem ca specie și este ceva foarte serios”, a spus Yuste. Dacă aceasta este o schimbare în bine sau în rău, Yuste susține că este momentul să decidem.

Inceputul

Neurotehnologia de astăzi nu poate decoda gândurile sau emoțiile. Dar cu inteligența artificială (IA), s-ar putea să nu fie necesar. Sistemele puternice de învățare automată ar putea face corelații între activitatea creierului și circumstanțele externe.

„Pentru a creşte provocările legate de confidențialitate, este suficient să aveți o IA suficient de puternică pentru a identifica tiparele și a stabili asociații corelative între anumite tipare de date și anumite stări mentale”, a spus Marcello Ienca, bioetician la ETH Zurich.

Cercetătorii au reușit deja să utilizeze un sistem de învățare automată pentru a deduce cifrele cardului de credit din activitatea creierului unei persoane.

În special cu implanturile cerebrale, experții spun că nu este clar dacă gândurile sunt induse sau provin din creier, ceea ce pune întrebări asupra răspunderii. „Nu poţi  discerne care sunt sarcinile pe care le decideţi voi și ce gânduri sunt ale AI, pur și simplu pentru că AI devine mediatorul propriei minți”, a spus Ienca.

Unde este mintea mea?

Oamenii nu au avut niciodată nevoie să afirme autoritatea individului asupra gândurilor pe care le poartă, dar neurotehnologia îi determină pe factorii de decizie să facă exact acest lucru. Chile lucrează la prima lege a lumii care ar garanta cetățenilor săi așa-numitele “neurorights”.

Senatorul Guido Girardi, care se află în spatele propunerii din Chile, a declarat că proiectul de lege va crea un sistem de înregistrare similar pentru neurotehnologii ca și pentru medicamente, iar utilizarea acestor tehnologii va necesita acordul atât al pacientului, cât și al medicilor.

Scopul este de a se asigura că tehnologii precum „AI pot fi utilizate, dar niciodată pentru a controla o ființă umană”, a spus Girardi.

În iulie, Spania a adoptat o Cartă pentru drepturile digitale, menită să ghideze viitoarele proiecte legislative. “Abordarea spaniolă este de a asigura confidențialitatea și securitatea datelor care sunt legate de aceste procese cerebrale și de a asigura controlul complet al persoanei asupra datelor”, a declarat Paloma Llaneza González, un avocat pentru protecția datelor care a lucrat la Cartă.

„Vrem să garantăm demnitatea persoanei, egalitatea și nediscriminarea, deoarece oamenii pot fi discriminaţi pe baza gândurilor lor”, a spus ea.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, un club cu sediul la Paris al țărilor bogate, a aprobat linii directoare privind neurotehnologia și a listat noi drepturi menite să protejeze intimitatea și libertatea de a gândi, cunoscute sub numele de libertate cognitivă.

Problema este că nu este clar dacă legislația existentă, care nu avea în vedere neurotehnologia în momentul elaborării, este adecvată.

„Avem nevoie să analizăm drepturile existente și să includem neurotehnologia”, potrivit specialiştilor. O țintă ar putea fi Convenția europeană a drepturilor omului, care asigură, de exemplu, dreptul la respectarea vieții private, care ar putea fi actualizat pentru a include și dreptul la viața privată mentală.

GDPR, regimul strict de protecție a datelor din Europa, oferă protecție pentru datele sensibile, cum ar fi starea de sănătate și credințele religioase. Dar un studiu realizat de Ienca și Gianclaudio Malgieri la EDHEC Business School din Lille a constatat că legea ar putea să nu acopere emoțiile și gândurile.

Yuste susține că este necesară acțiune la nivel internațional, iar organizații precum ONU trebuie să acționeze înainte ca tehnologia să fie dezvoltată în continuare.