Presiunea inflației, creșterea coșului zilnic de consum și scumpirea mesei de prânz schimbă felul în care companiile privesc beneficiile extrasalariale. Cardul de masă, cu o valoare maximă legală de 45 de lei pe zi lucrată, nu mai este doar un beneficiu standard, ci un instrument prin care angajatorii pot susține puterea de cumpărare a angajaților. Ovidiu Bîrsă, Director Comercial Edenred România, explică rolul cardului de masă în contextul economic actual și de ce acordarea valorii zilnice maxime devine o decizie cu miză strategică.
Cum se schimbă rolul beneficiilor extrasalariale într-o economie în care puterea de cumpărare este sub presiune?
Ovidiu Bîrsă: Beneficiile extrasalariale devin tot mai mult instrumente de stabilitate. În anii cu inflație ridicată, angajații nu mai evaluează pachetul doar prin salariu, ci prin valoarea totală pe care o primesc și prin capacitatea acestei valori de a acoperi cheltuieli.
Cardul de masă este important tocmai pentru că intervine într-o zonă esențială: alimentația. Este un beneficiu lunar, previzibil, folosit frecvent și ușor de transformat în putere de cumpărare. De aceea, valoarea nominală acordată contează mai mult decât înainte.
De ce este valoarea unui tichet de masa atât de importantă în acest moment?
Ovidiu Bîrsă: Pentru că prețurile au schimbat raportul dintre beneficiu și nevoie. În prezent, valoarea maximă legală pentru un tichet de masa este de 45 de lei pe zi lucrată, adică 900 de lei valoare lunară pentru un angajat cu 20 de zile lucrate. Este o sumă relevantă, dar trebuie citită în contextul actual.
Potrivit unui studiu Hospitality Culture Research, în București comanda medie la restaurant este de 82,7 lei/persoană, iar comanda medie cu livrare ajunge la 61,9 lei/persoană. În marile orașe, bonul mediu pentru mâncare livrată este de 61 lei/persoană. În acest context, valoarea de 45 lei/zi lucrată acoperă doar o parte din costul unei mese cumpărate în oraș sau comandate la birou.
Ce spun indicatorii economici despre presiunea pe bugetele gospodăriilor?
Ovidiu Bîrsă: Indicatorii arată o presiune clară. Inflația anuală a fost de 10,7% în aprilie 2026, iar în prognozele și discuțiile publice nivelul a fost plasat în zona de aproximativ 11%. În paralel, coșul minim de consum pentru un trai decent a ajuns la 11.370 de lei pe lună pentru o familie cu doi adulți și doi copii, în creștere cu 8,8% față de anul anterior.
Aceste cifre explică de ce beneficiile care susțin cheltuieli recurente devin mai importante. Nu vorbim despre confort suplimentar, ci despre menținerea puterii de cumpărare la un nivel decent.
Poate cardul de masă să funcționeze ca o formă de protecție a veniturilor?
Ovidiu Bîrsă: Parțial, da. Nu înlocuiește salariul și nu poate compensa singur inflația, dar poate proteja o zonă esențială a consumului lunar. Într-un buget de familie, alimentația este una dintre cheltuielile greu de amânat sau redus fără efecte asupra calității vieții.
Când angajatorul acordă valoarea maximă, ajută angajatul să păstreze o parte din buget pentru alte cheltuieli. Acesta este impactul real: nu doar masa de prânz de astăzi, ci mai mult spațiu financiar într-un buget lunar tensionat.
Care este perspectiva companiei în această ecuație?
Ovidiu Bîrsă: Pentru companie, valoarea cardului de masă este o decizie de cost, dar și de competitivitate. Este un instrument predictibil, eficient fiscal și ușor de administrat. În același timp, are un efect reputațional: arată că angajatorul folosește cadrul legal pentru a susține concret angajații.
Într-o piață a muncii în care retenția rămâne o provocare, beneficiile cu impact direct sunt importante. Costul fluctuației de personal, al recrutării și al integrării poate fi mult mai mare decât diferența necesară pentru a calibra corect un beneficiu utilizat lunar.
Cum se leagă această discuție de consumul intern și de economia locală?
Ovidiu Bîrsă: Cardul de masă are un efect care trece dincolo de relația angajat-angajator. El susține consumul în magazine alimentare, restaurante, unități locale și rețele comerciale. Într-un moment în care HoReCa se confruntă cu costuri mari, trafic mai redus și marje de profit scăzute, consumul direcționat prin cardurile de masă poate contribui la menținerea unei cereri constante.
Sigur, scopul principal este susținerea angajaților. Dar efectul economic este mai larg: banii circulă în economia reală, în zone legate direct de alimentație și servicii.
Cum se poziționează cardul de masă într-o piață a beneficiilor care se diversifică?
Ovidiu Bîrsă: Piața beneficiilor se maturizează. Datele din studiul anual Benefit arată că bugetele medii estimate pentru 2026 ajung la aproximativ 1.170 de lei lunar per angajat, față de 500 de lei în 2019. Această creștere arată că beneficiile au intrat în zona strategică a compensației.
Diversificarea este importantă, dar beneficiile de bază nu își pierd relevanța. Dimpotrivă, într-un context inflaționist, ele devin fundația pachetului. Cardul de masă rămâne relevant pentru că este universal, recurent și conectat la o nevoie fundamentală.
Ce ar trebui să facă angajatorii în perioada următoare?
Ovidiu Bîrsă: Să își revizuiască beneficiile prin prisma puterii de cumpărare. Nu doar câte beneficii oferă, ci cât ajută ele concret. Valoarea cardului de masă este un bun punct de pornire, pentru că are impact imediat și poate fi explicată clar angajaților.
Companiile care vor rămâne competitive sunt cele care vor trata beneficiile ca pe un instrument de echilibru: între costuri și retenție, între eficiență fiscală și grijă față de angajați, între presiunea economică și nevoia oamenilor de predictibilitate.
| Știri BVB