Update articol:
Viorel Arcaş: Raport de admitere în Comisia de buget-finanţe în cazul proiectului care vizează rezervele de aur din străinătate

Patronatele şi o parte a sindicatelor din CES: Mutarea rezervelor de aur în ţară ar putea afecta costurile de împrumut ale României şi chiar nivelul ratei de schimb a leului

O eventuală mutare a rezervelor de aur în ţară ar putea ridica semne de întrebare privind utilizarea netransparentă a acesteia şi ar putea afecta bonitatea, adică costurile la care se împrumută România pe pieţele internaţionale şi chiar nivelul ratei de schimb a monedei naţionale, mai ales în condiţiile în care România este implicată deja în discuţii tensionate privind ratingul de ţară, au argumentat, în Consiliul Economic şi Social, reprezentanţii părţii patronale, patru reprezentanţi ai părţii sindicale şi  cinci reprezentanţi ai asociaţiilor şi fundaţiilor guvernamentale ale societăţii civile care au avizat nefavorabil proiectul de act normativ privind  rezervele de aur ale României din străinătate.  

Aceştia susţin că în perioadele de turbulenţe economice sau geopolitice, creditorii externi tind să considere că doar aurul din străinătate poate constitui o garanţie reală pentru un eventual împrumut, având certitudinea respectării strandardelor internaţionale de calitate şi puritate; de aceeea se numeşte rezerva internaţională de aur: “Existenţa şi nivelul rezervelor oficiale de aur sunt luat în calcul în analizele investitorilor străni şi ale firmelor de rating în ceea ce priveşte gradul de vulnerabilitate externă a României, fiind un factor apreciat pozitiv (sporeşte încrederea analiştilor că ţara îşi poate îndeplini angajamentele externe). Astfel, rezervele de aur îşi aduc constribuţia la obţinerea unor opinii şi a unor rating-uri cât mai favorabile posibil pentru ţara noastră, cu atât  mai mult cu cât o parte importantă al rezervei de aur este certificată de terţe părţi şi se află pe piaţa cea mai importantă, putând fi astfel transformată foarte rapid în valute în caz de nevoie. Toate acestea duc la consecinţe financiare bune pentru ţară. Un exemplu de astfel de consecinţă este reducerea nivelului dobânzilor asociate împrumuturilor  externe  şi interne ale României”. 

Consiliul Economic şi Social a trimis punct de vedere la Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României. Potrivit CES, în data de 18 martie,  şase reprezentanţi ai părţii sindicale şi şase reprezentanţi ai asociaţiilor şi fundaţiilor guvernamentale ale societăţii civile au votat favorabil proiectul de act normativ, iar doi reprezentanţi  ai părţii sindicale şi doi reprezentanţi ai  asociaţiilor şi fundaţiilor guvernamentale ale societăţii civile s-au abţinut de la vot. 

BNR: “Este necesară consultarea Băncii Centrale Europene în termen util, în timp util”

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului a dat azi, 26 martie 2019, Raport de admitere a propunerii legislative pentru completarea si modificarea Legii nr. 312/2004 privind Statutul BNR, care prevede că depozitele de aur, constituite de BNR în străinătate, nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă internațională, a scris pe Facebook senatorul PSD Viorel Arcaş, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. 

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.312/2004 privind statutul BNR a fost aprobată cu 5 voturi “pentru”, două “împotrivă” şi o abţinere.

Senatorul PSD Şerban Nicolae a criticat, în cadrul şedinţei Comisiei de buget-finanţe, poziţia BNR faţă de acest proiect, care întârzie cu avizul pe care trebuie să-l dea: “S-a cerut avizul BNR. Dacă se citeşte cu atenţie, legea spune că nicio propunere de act normativ nu poate fi adoptată fără a se cere avizul BNR. Avizul s-a cerut, e treaba BNR cât de repede se mişcă. Dacă au nevoie de 30 de zile să citească două fraze, bun, e în regulă. Poate ăla care ştie să citească lipseşte în perioada asta”.

La rândul său, reprezentantul BNR a spus că termenul legal prevăzut de lege pentru elaborarea unui punct de vedere vizavi de acest act normativ nu s-a împlinit, adăugând că, la nivel european, nu s-a identificat o prevedere de lege similară cu cea iniţiată de social-democraţi: “Termenul de 30 de zile, în care Banca Naţională trebuie să dea punctul de vedere oficial, încă nu s-a împlinit, este un termen legal, prevăzut de lege privind statutul Băncii Naţionale. (…) Reiterez asupra necesităţii acordării atenţiei principiului respectării Băncii Centrale, prevăzut de tratatele europene, care prevăd că asistarea rezervelor internaţionale este o atribuţie fundamentală a băncilor centrale din UE. Din analiza noastră, până în acest moment, nu a fost identificată o prevedere de lege similară în alte state membre şi, de asemenea, asupra necesităţii consultării Băncii Centrale Europene. Este necesară consultarea Băncii Centrale Europene în termen util, în timp util”.

Senatul este prima Cameră sesizată cu acest act normativ, care face parte din categoria legilor organice.

În ultima perioadă, băncile centrale şi-au repatriat aurul, argumentând „diversificarea riscului, în condițiile în care concentrarea în anumite conturi din afara țărilor respective era de peste 70% din totalul rezervelor de aur ale acestor țări, dar și inducerea unui efect pozitiv asupra încrederii populației din țările respective”. 

Referitor la posibila repatriere a aurul de la Banca Angliei, Banca Naţională a României ne-a transmis, acum câteva săptămâni, că urmăreşte şi analizează în permanență evoluţiile înregistrate pe pieţele financiare internaţionale.

Banca Naţională a României nu a efectuat cumpărări de aur după 2010, potrivit informaţiilor transmise către www.financialintelligence.ro, deşi, în raportul anual pe 2017, Banca noastră Centrală susţine că, în special după declanșarea crizei financiare globale, băncile centrale s-au plasat pe poziția de cumpărător net de aur. Din totalul cantității de aur, aproximativ 41% se află depozitat în ţară, diferenţa aflându-se în custodie la Banca Angliei. Se pare că nu primim dobândă pentru aur, aşa cum primesc alte bănci centrale, ci dăm Băncii Angliei, anual, 309.000 lei pentru depozitarea acestuia.  

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi senatorul PSD Şerban Nicolae au depus la Senat o propunere legislativă, prin care depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României (BNR) în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă. Cei doi au solicitat procedura de urgenţă pentru această propunere legislativă.    

Proiectul care modifică Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României mai prevede că BNR va urmări menţinerea rezervelor la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale României şi, dacă există pericolul diminuării rezervelor, să prezinte un raport Parlamentului şi Guvernului.

Expunerea de motive a proiectului precizează: “Apreciem că se poate modifica politica BNR privind constituirea şi administrarea depozitelor de aur deţinute în tezaurul propriu sau în străinătate, ca parte a rezervelor constituite din aur şi operaţiuni externe. Din informaţiile deţinute, în prezent, rezerva de aur constituită de BNR potrivit dispoziţiilor legale se găseşte în proporţie de circa 65% în străinătate. Pentru această cantitate de aur, BNR nu mai realizează niciun fel de venituri specifice operaţiunilor speciale de tranzacţionare, inclusiv prin constituirea de garanţii, ci dimpotrivă, achită contravaloarea costurilor de depozitare. Nimic din situaţia economică a României nu mai justifică păstrarea unei asemenea cantităţi de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condiţiile în care această rezervă poate fi păstrată şi suplimentată, în mod corespunzător, în depozite din ţară”.  

https://financialintelligence.ro/adrian-vasilescu-bnr-problema-cu-aducerea-aurului-in-tara-este-doar-o-incercare-de-a-sicana-banca-nationala/

Proiectul mai prevede că deţinerea unei cantităţi de aur în depozite constituite în străinătate “nu trebuie în mod necesar interzisă, dar aceasta ar trebui limitată cantitativ şi condiţionată de obţinerea unor venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice” şi propune instituirea obligaţiei de informare “de îndată” a Parlamentului şi a Guvernului de către BNR în cazul în care există pericolul diminuării rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs.

 

Propunere legislativă: Depozitele de aur constituite de BNR în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă

 

BVBStiri BVB

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (SNG) (21/09/2021)

Convocare AGOA 27 (28) octombrie 2021

ROMCAB SA (MCAB) (21/09/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (21/09/2021)

Numire administrator provizoriu

TURISM FELIX S.A. (TUFE) (20/09/2021)

Informare Depozitarul Central - operare diminuare capital social - nr. actiuni