Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) a electrificat în şase ani în jur de 97 de case în 38 de cătune şi probabil într-o lună, după ce va mai obţine nişte bani, va electrifica încă zece case în Munţii Cernei, în comuna Padeş, a declarat preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă, cu prilejul unei astfel de acţiuni.
“Noi suntem la a 11-a ediţie a ‘Energie pentru Viaţă’. Suntem în munţi Cernei, judeţul Gorj, comuna Padeş. În această săptămână, am reuşit să electrificăm zece case în trei cătune pe care le are această comună. Suntem în situaţia de a fi astăzi într-o casă unde găsim şapte copilaşi care n-au văzut până astăzi ce înseamnă un bec, n-au ştiut ce înseamnă să apeşi un întrerupător, cu atât mai puţin putem să vorbim de a vedea un desen animat, de a vedea ceva cu care copiii pe care îi ştim noi sunt foarte obişnuiţi şi există o chestiune pe care nici nu o mai bagă în seamă: să iei telecomanda, să aprinzi televizorul e o chestie de normalitate. Oamenii ăştia nu înţeleg, nu ştiu, pentru ei totul este o noutate, pentru ei este o renaştere, aşa cum şi pentru noi a fost o idee foarte importantă să venim în Padeş, pentru că încercăm în fiecare an să găsim un laitmotiv pentru care să convingem autorităţile din România că ceea ce se întâmplă cu aceste case neelectrificate nu este o situaţie individuală, nu este doar o excepţie. Reprezintă un flagel. Este absurd ca în secolul 21 să nu poţi să garantezi accesul, pe care inclusiv Constituţia îl garantează, la energie”, a transmis Chisăliţă, după finalizarea montării unui sistem de panouri electrice pe o casă, potrivit Agerpres.
Preşedintele AEI a lansat, totodată, la Padeş, Proclamaţia pentru Electrificarea Ultimelor Case din România, pe care speră să o audă şi autorităţile decidente, în condiţiile în care mai sunt 5.600 de case în România care nu au curent electric.
“Am venit la Padeş lansând Proclamaţia de Electrificare a Caselor, pentru că în 1821 ceea ce înseamnă modernizarea României a plecat de aici, de la Padeş, a plecat de la proclamaţia de la Padeş, a plecat de la prima idee care a existat vreodată pe aceste teritorii că norodul este cel care trebuie să dicteze, iar conducătorii trebuie să-şi asume responsabilităţile de lideri şi a face ca acest norod să beneficieze de un minim necesar. Credem că proclamaţia pe care o lăsăm astăzi de la Padeş, de electrificare, ar trebui să fie – noi sperăm să fie – auzită de autorităţi pentru că a electrifica cele 5.600 de case care mai sunt în România înseamnă o sumă foarte mică la nivelul autorităţilor. E adevărat că este o sumă foarte mare dacă ne gândim la ceea ce facem noi, dar credem că se poate şi credem că semnalul de alarmă pe care îl tragem trebuie să fie unul de aşa natură încât chiar să mişte lucrurile”, a explicat Dumitru Chisăliţă.
Şeful AEI a subliniat că asociaţia a lansat în urmă cu şase ani acest proiect de electrificare a caselor izolate, iar anul acesta probabil că se va depăşi suta de case care au acum curent electric.
“Proiectul a plecat de la o serie de întâmplări pe care le-am avut la nivel personal în România, în munţi, vizavi de această lipsă a energiei electrice din foarte multe imobile. Până la momentul de faţă, inclusiv cu ce am făcut aici, avem 38 de cătune pe care le-am electrificat. Avem undeva la 97 de case. Ne vom întoarce după ce vom mai obţine nişte bani, probabil într-o lună, să mai electrificăm încă zece case în această zonă. Deci, anul acesta vom depăşi suta de case electrificate de asociaţie în şase ani, o acţiune prin care, repet, nu avem pretenţia de rezolvare a problemei României. Avem în schimb pretenţia de a trage un semnal, un semnal foarte puternic, că şi oamenii aceştia sunt până la urmă români şi fac şi ei parte din norodul României şi trebuie şi ei ajutaţi, şi nu abandonaţi”, a arătat specialistul în energie.
Costurile asociate proiectului pentru electrificarea unei case sunt în jur de 5.000 de euro.
“Aceasta este proclamaţia de la Padeş, de a înţelege că această problemă nu este o problemă a unei asociaţii, este o problemă a unei Românii, este problema tuturor românilor şi nu trebuie să întoarcem capul, nu trebuie să închidem ochii, nu trebuie să ne facem că nu ştim. Trebuie să recunoaştem că, da, este o mare problemă, că suntem unici în Europa şi din acest punct de vedere. Suntem unici din nou într-un mod al ultimului loc pe care îl ocupăm, iar a merge mai departe, a fi într-adevăr într-o Românie care ţine capul sus, aceasta trebuie să fie realizată ţinând seama şi de aceste greutăţi care există: mii de case, mii de copii, mii de oameni care stau în întuneric, la lumina lumânării sau a lămpii cu petrol”, a spus reprezentantul asociaţiei.
În ceea ce priveşte durata procesului de electrificare a unei case, aceasta poate fi de câteva luni, chiar jumătate de an.
“Luni, luni, în situaţia în care reuşim să obţinem bani, pentru că sunt şi situaţii în care ajungem, facem proiectul, ne întoarcem cu devizul şi nu reuşim să obţinem bani. Unul dintre cele mai tragice situaţii a fost acum patru ani, eram în Munţii Vrancei, când am mers şi am făcut proiectele undeva în luna martie. Ne-am străduit să obţinem bani, i-am obţinut şi ne-am putut întoarce să punem panourile abia undeva în luna octombrie, adică au fost cam şase luni. Într-una dintre case stăteau două persoane – mama şi fiica. Bunica avea 87 de ani, fiica avea 62 – 63 de ani. Bunica a murit până ne-am întors noi cu panourile şi ne povestea fiica ei, care a rămas singură, că pe patul de moarte ultimele cuvinte ale mamei ei au fost: ‘N-au mai venit băieţii ăia să ne pună lumină'”, a relatat Chisăliţă.
El a atras atenţia că în cazul acestui proiect de electrificare a caselor este o problemă în a apela la fonduri europene.
“Nu că nu putem să le atragem. Există, practic, o problemă reală. Situaţia aceasta a caselor fără energie electrică este cvasinecunoscută, atât la nivelul autorităţilor române, cât şi la nivelul Bruxelles-ului. Ca atare, toate proiectele care au fost făcute pentru finanţare au plecat de la ideea fie a consumatorului vulnerabil, din perspectiva banilor – nu poate să îşi plătească factura -, fie şi din perspectiva reducerii emisiilor de dioxid de carbon. Ok, nu poate să-şi plătească factura, dar să-l ajutăm cu un sistem care practic îl scoate din sărăcie, dar în acelaşi timp reduce şi amprenta de carbon. În cazul acesta, culmea, noi ajungem în situaţia în care dacă electrificăm, creştem amprenta de carbon, nu o scădem. Şi atunci pur şi simplu aceste case nu se încadrează pe tipul de fonduri care există în momentul de faţă pentru că nu îndeplineşte acest indicator de performanţă, de a reduce emisiile de carbon. Momentul în care vii cu aceste echipamente care se fac cu emisii de carbon: că topim aluminiul, că îl prelucrăm, că îl tăiem, că facem sticlă, toate sunt procese care generează emisii de carbon. Punându-le, creştem amprenta de dioxid de carbon, n-o scădem, şi atunci, din această perspectivă, nu se încadrează în obţinerea de fonduri europene”, a precizat acesta.
| Știri BVB